Testoasele de mare sunt una dintre cele mai vechi specii de animale, datând de acum 150 de milioane de ani. Unele estimari sustin ca ele ar avea, de fapt, 230 de milioane de ani, cu 226 de milioane de ani mai mult decât oamenii. Toate broastele testoase marine sunt protejate prin Documentul Speciilor Aflate in Pericol.

Exista sapte specii de broaste testoase de mare:

Testoasa verde (Chelonia mydas): de dimensiuni potrivite, de culoare maronie, cu modele neclare pe carapace. Traieste printre alge si iarba de mare si poate ajunge pâna la 90 – 140 de kilograme.

Testoasa-de-baga (Eretmochelys imbricata): de dimensiuni mici si mijlocii, are solzi pe carapace. Carapacele lor, deosebit de frumoase, erau foarte pretuite de catre vânatori. Numele vine de la ciocul asemanator cu cel al unui uliu, iar greutatea lor nu depaseste 45 – 90 de kilograme.

Testoasa Ridley Kemp (Lepidochelys kempii): este cea mai mica si cea mai expusa pericolelor. Are o carapace ovala, de culoare gri-verzui. Ajunge la o lungime de cel mult 60 de centimetri si la o greutate de 37 – 45 de kilograme.

Testoasa maslinie Ridley (Lepidochelys olivacea): numele si-l trage de la culoarea verzuie a carapacei in forma de inima, stomacul fiind alb-verzui. Are o lungime de 48 – 60 de centimetri si o greutate de 40 – 45 de kilograme.

Testoasa cu spatele acoperit cu piele (Dermochelys coriacea): este cea mai mare testoasa de mare. Are o lungime de 180 de centimetri si o greutate de 635 de kilograme. Are membre foarte mari, fara gheare, nu are carapace, dar are spatele acoperit cu piele groasa, cu dungi gri.

Careta (Caretta caretta): are dungi de culoare maroniu-roscat, o lungime de 85 – 100 de centimetri, si o greutate de 70 – 180 de kilograme. Unul dintre locurile preferate pentru cosntruirea cuiburilor este coasta Oceanului Atlantic, in Florida.

Testoasa australiana cu spatele turtit (Natator depressus): are acest nume din cauza formei spatelui ei si a locului unde traieste, apele australiene. Are o greutate de pâna la 90 de kilograme si o lungime de un metru.

Nu se cunoaste numarul exact de exemplare din fiecare specie. Marea majoritate ajung la vârsta de 15 – 20 de ani, unele chiar la 80 de ani. Broastele testoase de mare prefera apele calde ale globului si migreaza sute de kilometri intre locul unde au cuibul si cel unde isi gasesc hrana. Se hranesc cu meduze, iarba de mare, crabi, creveti, melci, alge si moluste. Mare parte a timpului o petrec in apa, si asta pentru ca se deplaseaza foarte greu pe uscat. Femelele se duc pe tarm, sapa un cuib si fac intre 70 si 170 de oua. De obicei, se intorc pentru a-si face cuib pe aceeasi plaja unde s-au nascut si ele. Dupa sase pâna la 10 saptamâni, puii sparg coaja oului si pornesc spre apa marii. Odata intrati in apa, isi cauta un loc sigur unde sa se poata adaposti, hrani si creste. Pentru ca sunt expusi foarte multor riscuri, mare parte a puilor nu ajung la maturitate. Broastele testoase de mare sunt capturate, li se distrug ouale si cuiburile, sunt amenintate de poluarile apelor oceanice si de pericolul de a se incurca in plasele de pescuit.

• Capybara – originar din America de Sud
• Bongo – originar din Africa
• Maimuta – stramosul sau varul omului?
• Girafa – un animal cu capul in nori!
• Unul dintre uriasii planetei: Rinocerul