Maimutele sunt impartite in doua grupe principale, au o multime de trasaturi comune, dar si foarte multe diferite. Cu dimensiuni variate, de la 10 centimetri si 120 de grame in greutate, pâna la 1,50 metri si 50-60 de kilograme, sunt cataratori exceptionali, petrecându-si mare parte a vietii in copaci, folosindu-se si de coada, cu care se agata de crengi.
In prezent, exista peste 200 de specii de maimute, primate ale caror membre superioare au degetul mare opozabil, ochi care privesc inainte si creier dezvoltat. Desi unele traiesc in copaci, iar altele in savana africana, dieta lor contine obligatoriu fructe, frunze, seminte, nuci, alune, flori, insecte, paienjeni, oua si animale mici.
Mandrilul
Este o ruda apropiata a babuinului si cea mai mare specie de maimute din lume, numele lui insemnând „omul-maimuta”. Mandrilul este usor de recunoscut dupa blana de culoare negru-verzui si fata foarte colorata. Masculii pot ajunge la 30 de kilograme, iar femelele la cel mult 15 kilograme, la o inaltime de 50 de centimetri si la o vârsta de 25 de ani, atinsa in captivitate. Mandrilul traieste in padurile tropicale din vestul Africii Ecuatoriale, in grupuri de cinci pâna la 50 de membri. Este un animal omnivor, mâncând plante, insecte si animale mici pe care le gaseste pe pamânt, urcându-se in copaci foarte rar, pentru a dormi. Principalele amenintari pentru mandril sunt leoparzii si gheparzii, dar si omul si defrisarile masive, care pun specia in pericol. Puii de mandril se nasc, de obicei, din ianuarie pâna cel târziu in aprilie, au blana neagra si pielea roz in primele luni ale vietii. Pâna invata sa se descurce singuri, sunt nedezlipiti de mama lor.
Gibonii
Sunt de dimensiuni mici si fac parte din familia Hilobatide, impartita in alte patru grupuri. O trasatura unica a gibonilor este faptul ca incheietura mâinii este formata din cartilaj si articulatie, lucru ce ii permite miscari ample ale mâinii. Gibonii difera de maimutele de dimensi-uni mari prin talia mica, viata in cuplu si prin refuzul de a-si face vreun culcus. Traiesc in padurile tropicale, din nord-estul Indiei pâna in Indonezia, si catre nord, in sudul Chinei. Se pricep cel mai bine sa se legene de la o creanga la alta, pe distante de pâna la 16 metri, cu o viteza de 35 de metri pe ora. Isi apara teritoriul prin sunete care pot fi auzite pe distante de kilometri. Acest lucru ii face, insa, sa fie o prada usoara pentru braconierii care ii vâneaza pentru a-i vinde producatorilor de medicamente. Gibonii sunt animale in pericol, mai ales din cauza degradarii si defrisarii padurilor unde traiesc.
Babuinii
Babuinul este cel mai mare primat non-humanoid. Are bot asemanator celui al câinelui, ochi apropiati, falci puternice, blana deasa, coada scurta si fundul rosu. Dimensiunile variaza intre 1,2 metri si 40 de kilograme si 50 de centimetri si 14 kilograme. Masculii si femelele difera in dimensiuni, culoare si marimea caninilor. Traiesc pe pamânt si prefera savana, padurile intinse si dealurile africane. Sunt animale omnivore si vegetariene. Isi desfasoara activitatea in mod neregulat, si ziua si noaptea, nu de putine ori dând navala in turmele de oi si capre ale satenilor africani. Principalele pericole la adresa lor sunt omul si leopardul. Babuinii traiesc in captivitate aproape 45 de ani, in timp ce in libertate ajung la vârsta de doar 30 de ani. Se grupeaza câte cinci sau cel mult 250 de animale, formând structuri bine stabilite. O femela naste, in fiecare an, câte un pui, de culoare neagra si nu mai mare de un kilogram.














