Situata intre statele New York si Ontario, Cascada Niagara este una din cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului Nord-American. Cascada se afla pe râul Niagara, care curge intre Statele Unite si Canada, de la Lacul Erie pâna in Lacul Ontario. Aceasta se afla la aproape 27 kilometri nord vest de Buffalo, New York, oras industrial si turistic, centru al Cascadei Niagara.
Cascada este divizata in doua parti de Insula Goat. Partea mai mare cea din stânga (canadiana) se numeste Horseshue Falls si are o inaltime de 56 de metri, iar lungimea crestei este de aproximativ 670 de metri. Cealalta parte, American Falls, din jumatatea dreapta, are o inaltime de 58 de metri, dar lungimea crestei doar de 320 de metri. Pâna ajunge sa curga peste stratul de roca, partea americana a râului are doar 1 metru adâncime, spre deosebire de cea canadiana care are aproximativ 6 metri adâncime. In fiecare minut, aproape 340.000 de metri cubi de apa cad peste stâncile cascadei Niagara. Din cauza caderii puternice de apa se formeaza o ceata care, la rândul ei, cu ajutorul soarelui, da nastere la multe curcubee. Din acest motiv indienii Iroquois au numit cascada Cataracta Niagara.
Plonjarea puternica a apei a produs pesteri in spatele perdelei de apa. Excursionistii pot intra in pestera Vânturilor pentru a viziona ceva cu totul neobisnuit. Cascada Canadiana a sapat un bazin de plonjare de 59 metri adâncime. Guvernele canadiene si americane au construit parcuri, platforme de vizionare, drumuri si autostrazi. Rezervatia Niagara State Park a fost infiintata in 1885 si este cel mai vechi parc al statului New York. Acesta include un turn de observatie, lifturi care coboara in baza cascadei Americane si excursii cu barca la baza cascadei Horseshue. Aria parcului este de mult timp statiune turistica si locul favorit al cuplurilor care vor sa isi petreaca luna de miere. Noaptea, lumini colorate ilumineaza cascada.

Cascada Niagara are aproape 25.000 de ani vechime. Roca dura de la baza cascadei este mult mai veche. S-a format pe patul unei insule din perioada Siluriana, intre 395 si 400 de milioane de ani in urma. Incetul cu incetul sedimentul vâscos a intarit dolomitul, care contine si magneziu. Mai târziu, regiunea Niagara s-a ridicat pâna in centrul Michigan-ului. Fluviile imbracau pamânturile. Stratul de roca dura a rezistat eroziunii. Marginea acestui depozit a format o creasta, cea a Niagarei. Aceasta incepe din Rochester, trece printre lacurile Erie si Ontario, dupa care ajunge in provincia Ontario. Creasta este acoperita de dolomit si calcar. Multe ere mai târziu, ghetari au acoperit regiunea Niagara. Dupa ce s-a retras ultimul ghetar, a inceput sa curga apa in gura cascadei Niagara, adica in bazinul din Ontario. Noua cascada nu a erodat stratul de dolomit, in ciuda vitezei de curgere, dar a framântat roca mai moale de dedesupt. Cu timpul, bucati de roci s-au rupt si au cazut. Caderile de apa au mers pâna la varsarea lacului Erie.
Articole similare:













