Rezervatia naturala a biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii – cea mai mare si cea mai bine pastrata delta din Europa – se afla in Dobrogea, are o suprafata de 3.446 de km2, o mica parte aflându-se in Ucraina. Delta s-a format acolo unde Dunarea se varsa in Marea Neagra, aluviunile depuse de catre apele fluviului marind suprafata deltei cu câte 40 de metri, anual. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza multe alte canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare primavara si toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.

In urma cu peste 2.500 de ani, Herodot sustinea ca Dunarea se desparte in sapte brate. La 44 de kilometri de coasta Deltei se afla Insula Serpilor, teritoriu revendicat atât de România, cât si de Ucraina, care, de altfel, il si administreaza in prezent. Rezervatia se afla in evidenta UNESCO, printre locatiile care fac parte din mostenirea mondiala, datorita celor peste 25 de tipuri de ecosisteme naturale. Aproximativ 2.733 de km2 – 16 zone – sunt protejati prin lege, aici nefiind permise activitati economice. Exista si zone speciale pentru reabilitare ecologica si zone-tampon, unde au loc activitati turistice care sa nu afecteze in vreun fel ecositemul.

Istorie

Delta a fost, la inceput, un golf al Marii Negre. Aluviunile depuse, de-a lungul a 5.000 de ani, intre cele trei brate ale Dunarii au creat o retea de canale, pârâuri si helestee. Luciul apei este intrerupt de câte un ostrov acoperit de stufaris si pipirig, liane si lacuri de namol pline de nuferi. Barcile tacute stârnesc stoluri de cormorani, lisite si pelicani, care isi fac cuiburile dupa perdelele de stufaris. Reteaua de canale este principalul mod de comunicatie si transport. Lacurile Furtuna, Merhei, Babina, Matita, Gorgova, Uzlina, Lumina, Puiu si Rosu si canalele Sireasa-Sontea, Eracle-Lopatna, Litcov, Dunavat si Lipovenilor duc vizitatorii catre locurile cele mai ascunse ale acestui univers. Din secolul XV, Delta a facut parte din Imperiul Otoman. Tratatul de la Paris din 1856, care a pus punct razboiului din Crimea, a hotarât ca, impreuna cu doua judete din sudul Basarabiei, Delta sa faca parte din Tara Moldovei, formându-se o comisie internationala care sa se ocupe de lucrarile de navigatie in zona. In 1859, a devenit membra a Principatelor Unite ale Valahiei si Moldovei si, mai târziu, parte a României.

Fauna

Delta este casa a peste 1.100 de varietati de plante, 310 specii de pasari si 45 de specii de pesti, toate gasind in numeroasele lacuri si mlastini locul potrivit pentru a trai. Peste 310 specii de pasari au fost catalogate in Delta, dintre acestea facând parte: 60% din efectivul celor mai mici cormorani din lume, cele mai multe colonii de pelicani albi si dalmatieni, iar in timpul iernii, jumatate din populatia de gâste cu piept rosu. Aici vin 80 de specii de pasari, din toate colturile lumii – Europa, Asia, Africa, zona mediteraneana – pentru a-si depune ouale. Gâste cu pieptul rosu, rate cu coada lunga, lebede, pelicani, egrete, bâtlani purpurii, gâste cu fruntea alba, cocori, gâste cu picioare rosii sunt doar câteva dintre speciile care poposesc in Delta. De asemenea, aici isi au caminul si unele specii pe cale de disparitie si specii protejate prin lege.

Flora

Solii vegetatiei bogate din Delta sunt nuferii galbeni si albi care impânzesc apele. Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii de plante, aici aflându-se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu nenumarate capcane. Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante cataratoare, ca in padurile tropicale. Alte mii de hectare de teren de pe insulele Letea si Caraorman – doua rezervatii stiintifice, aflate sub supraveghere stricta – sunt acoperite de paduri. Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei, dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru a-si depune icrele.

Locuitorii

Peste 15.000 de oameni locuiesc in Delta Dunarii, fiind renumiti pentru faptul ca traiesc din pescuit si pentru caiacele din lemn. Ei sunt lipovenii, urmasi ai rusilor care si-au parasit patria in 1772, pentru a evita persecutiile religioase.

Canalul Bâstroe si ecosistemul

In anul 2004, Ucraina a inaugurat lucrarile la Canalul Bâstroe, care se vrea a fi o legatura navigabila intre Marea Neagra si partea ucraineana a Deltei Dunarii. Uniunea Europeana a cerut imediat Ucrainei sa opreasca lucrul la canal, pentru ca acesta deterioreaza conditiile de viata in rezervatia biosferei Delta Dunarii. Partea româna, al carei principal scop este protejarea Deltei, intentioneaza sa dea in judecata Ucraina la Curtea Internationala de Justitie.