prof. înv. primar – Rodica LEONTE

Ce este mai potrivit de savurat după o oră de educaţie fizică şi înaite de a servi pacheţelul de la ora 10?

Cantităţile sunt pentru 16 elevi.

Ingrediente / cantităţi:

5 MERE (2 verzi şi 3 roşii),
2 PORTOCALE ROŞII,
3 PORTOCALE OBIŞNUITE,
3 MANDARINE,
5 KIWI,
5 BANANE,
1 SRUGURE ROŞU,
1 CUTIE COMPOT DE ANANAS,
1 GRAFRUIT ROŞU.

Mod de preparare:

1. Se curaţă toate ingredientele (mere şi strugure), se spală bine, în mai multe ape şi se taie. La banane, portocale, mandarine, grafruit şi kiwi se îndepărtează coaja.
2. Se amestecă bine într-un vas mai mare.
3. Se porţionează în pahare de unică folosinţă, apoi se serveşte.

POFTĂ BUNĂ!

Articol preluat de pe site-ul Proiectului “Hrana sanatoasa si la scoala si acasa” | Asociatia Blue Projects

Cercetatorii de la Institutul Fraunhofer pentru Tehnologii  de Cercetare Solida Modulara din Munchen, însa, au dezvoltat un film de plastic ieftin, care isi va schimba culoarea în prezenta alimentelor putrede.

Filmul va fi aplicat in interiorul ambalajului produselor alimentare, unde ar reactiona la aminele biogene produse de descompunerea carnii sau pestelui.  În cazul în care o cantitate suficienta de amine au eliberate  în aer, în ambalajele sigilate, ele ar provoca colorarea filmului de la galben la un albastru clar.

Oamenii de stiinta de la Fraunhofer au proiectat, de asemenea, module de film portabile pentru ca lucratorii din locuri cum ar fi instalatiile de ambalare de carne le-ar putea folosi pentru a verifica produsele alimentare în timp ce acestea sunt inca in productie. Ei sunt acum în cautare de parteneri din industrie, în scopul de a comercializa acest film.

Aceasta nu este prima data cand un astfel de produs a fost dezvoltat. O echipa de la Universitatea Strathclyde din Scotia a anuntat propriul lor film de plastic care indica prospetimea alimentelor, in Ianuarie, în timp ce in Canada, Toxine Alert a lucrat la o tehnologie similara din 2000.

Am primit materiale informative de la DSP Dambovita: “Piramida alimentatiei”, Cinci mesaje cheie pentru siguranta alimentatiei”,” Esti sanatos cand ai o inimioara sanatoasa”, “Stil de viata sanatos”.

Am fost impresionate de interesul cu care isi cautau inimioara sa-i perceapa bataile si de entuziasmul cu care si-au controlat greutatea corporala, afland ca obezitatea imbolnaveste inima.

Am apelat la cabinetul de informatica pentru a viziona filmulete instructive despre alimentatia sanatoasa.

(Clasele IA, a III-aB, coordonate de prof. Mihai Elena, prof.Dinescu Magdalena si prof. Marinescu Eugenia)

Articol preluat de pe site-ul Proiectului “Hrana sanatoasa si la scoala si acasa” | Asociatia Blue Projects

Merele gustoase
Perele zemoase
Noi le mancam
Si ne bucuram.
La proiect participam
Zilnic fructe consumam!

La revedere pana saptamana viitoare cand vom trimite si poze de la activitatile noastre!

Klara si Daria
Clasa I C- inv. A. Mohorea

Articol preluat de pe site-ul Proiectului “Hrana sanatoasa si la scoala si acasa” | Asociatia Blue Projects

SIMPTOME:

• Copilul se împotriveşte mersului în pat şi, odată întins, rămâne treaz.
• După ce doarme 1-3 ore, copilul se trezeşte dezorientat, poate plânge, vorbi sau chiar poate merge în somn.
• Coşmaruri

CAUZE:
Tulburări ale somnului se produc atunci când este vorba de un regim alimentar nu foarte bine pus la punct, sau când copilul are o anxietate pe perioada zilei, de exemplu.

Imposibilitatea de a adormi este deseori rezultatul unui stimul extern- camera poate fi prea luminată, prea zgmotoasa sau prea încălzită.
ATENŢIE! Nu utilizaţi simultan plantele din lista următoare.

Uz intern: Nu le daţi copiilor preparate fără sfatul medicului de familie.

PLANTE UTILE:
ROINŢĂ -  Infuzaţi 2-3 g de frunze uscate într-o cană cu apă clocotită timp de 5 minute. Strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta între 6 şi 12 luni – 20 ml de infuzie la masa principală şi la culcare.
• Pentru copii cu vârsta  între 1 şi 6 ani – 50 ml de infuzie la masa principală şi la culcare.
• Pentru copii cu vârsta între 7 şi 12 ani – 75 ml de infuzie la masa principală şi la culcare.

MUSEŢEL -  Infuzaţi 5-8 g de plantă uscată într-un litru de apă clocotită timp de 10 minute, apoi strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta  între 6 si 12 luni – 20 ml de infuzie la masa principală si la culcare
• Pentru copii cu vârsta  între 1 si 6 ani – 50 ml la masa principală si la culcare
• Pentru copii cu vârsta  între 7 si 12 ani – 75 ml la cină si la culcare

PORTOCAL AMAR – Puneţi 20 g de flori uscate in 150 ml de apă clocotită. Infuzaţi 10 minute. Strecuraţi si administraţi urmatoarele doze la culcare:

• Pentru copii cu vârsta  între 6 si 12 luni – 15 ml de infuzie
• Pentru copii cu vârsta  între 1 si 6 ani – 50 ml de infuzie
• Pentru copii cu vârsta  între 7 si 12 ani – 75 ml de infuzie

PASSIFLORA -  (tinctura 1:8 in alcool 25% ) Se poate folosi doar la copii peste 4 ani. Administraţi următoarele doze seara:

• Pentru copii cu vârsta  între 4-6 ani – 15 picături
• Pentru copii cu vârsta  între 7-12 ani – 20 picături

ALTE SUGESTII:

• Pastraţi un program regulat de masă pentru copil.
• Stabiliţi o ora de somn si o rutină pentru culcare, seara. Acest lucru va ajuta copilul sa-si regleze obiceiurile. De asemenea, treziţi copilul la o anumita ora in fiecare zi, acest lucru ajuta la elaborarea unei rutine.

Sursa: FARMACIA NATURII – Un ghid al plantelor medicinale

Material realizat de Irina D. Stanciu

Ştim cu toţii că în primele luni de viaţă copiii sunt bine protejaţi  împotrivă răcelilor de către anticorpii primiţi prin alăptare, urmând ca în timp să-şi dezvolte propria imunitate. Această imunitate este dobândită prin expunerea copilului la o multitudine de agenţi patogeni, bacterii şi virusuri, în grădiniţe şi şcoli. Astfel copilul tău se va pricopsi în mod repetat  ba cu o răceală, ba cu dureri în gât cauzate de infecţii.

ATENŢIE! Nu utilizaţi simultan plantele din lista următoare.
Uz intern: Nu le daţi copiilor preparate fără sfatul medicului de familie.

PLANTE UTILE:

Pentru un SISTEM IMUNITAR forte:
ECHINACEA – Siropurile de Echinacea se găsesc în farmacii în formule special concepute pentru copii.
Urmaţi instrucţiunile producătorului conform vârstei copilului.

Pentru TUSEA SEACĂ :
NALBĂ MARE -  Infuzaţi 2-3 g de rădăcină uscată, pe care o puteţi găsi la plafar, într-o cană cu apă clocotită timp de 10 minute, apoi strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta intre 6 si 12 luni – 20 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta intre 1 si 6 ani – 50 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta intre 7 si 12 ani – 75 ml de infuzie de 3 ori pe zi.

ROUA-CERULUI – Infuzaţi 1-2 g de plantă uscată la o cană de apă clocotita, timp de 10 minute si strecurati.

• Pentru copii cu vârsta intre 6 si 12 luni – 15 ml de infuzie de 3 ori pe zi după mese.
• Pentru copii cu vârsta intre 1 si 6 ani – 50 ml de infuzie de 3 ori pe zi după mese.
• Pentru copii cu vârsta intre 7 si 12 ani – 75 ml de infuzie de 3 ori pe zi după mese.

Pentru TUSE CU EXPECTORAŢIE :
LUMÂNĂRICĂ – Infuzaţi  1,5- 2 g de plantă uscată într-o cană cu apă clocotită timp de 15 minute,    apoi strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta între 6 şi 12 luni  – 20 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta între 1 şi 6 ani – 50 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta între 7 şi 12 ani – 75 ml de infuzie de 3 ori pe zi.

SOC -€ Infuzaţi 2 g de plantă uscată într-o cană cu apă clocotită timp de 10 minute, apoi strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta  între 6 şi 12 luni – 20 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta  între 1 şi 6 ani – 50 ml de infuzie de 3 ori pe zi.

CIMBRU – Infuzaţi 2 g de plantă uscată într-o cană cu apă clocotită timp de 5 minute, apoi strecuraţi şi răciţi.

• Pentru copii cu vârsta între 6 şi 12 luni – 20 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta între 1 şi 6 ani – 50 ml de infuzie de 3 ori pe zi.
• Pentru copii cu vârsta între 7 şi 12 ani – 75 ml de infuzie de 3 ori pe zi.

Alte sugestii:

• Curăţaţi nasul copilului cu picături saline de nas disponibile la farmacie.
• Adormiţi copilul pe spate cu capul sprijinit de o pernă mai mare uşurându-i astfel respiraţia.
• Păstraţi camera umidificată: fie cu ajutorul unui vaporizator cu aburi în care puneţi câteva picături de ulei esenţial de arbore de ceai sau de eucalipt, fie fierbând apă într-un ibric electric fără capac, timp de câteva minte la fiecare oră.
• Dacă starea copilului nu este bună, lăsaţi-l să lipsească câteva zile de la grădiniţă sau de la şcoală câteva zile -  va grăbi recuperarea şi în acelaşi timp va reduce riscul transmiterii virusului la ceilalţi copii.

APELAŢI LA MEDIC
Dacă răceala copilului nu se vindecă repede, apelaţi la medic.
Atunci când o simplă infecţie virală se complică generând infecţii  la nivelul urechii medii, a amigdalelor, pieptului sau sinusurilor, este necesar un tratament antibiotic.

Sursa: FARMACIA NATURII – Un ghid al plantelor medicinale

Material realizat de Irina D. Stanciu

Elefantul

• Elefantul poate consuma chiar și 225 kilograme de iarbă într-o singură zi și poate bea până la 136 litri de apă la o singură adăpare.
• Cel mai mare colț de fildeș despre care s-a relatat vreodată a avut 3,1 metri lungime si 105 kilograme.

Insulele Galapagos

• În arhipelag există 13 specii de cinteze care sunt endemice
• Iguanele marine sunt singurele iguane de acest fel din lume
• Pinguinul de Galápagos este singurul pinguin tropical din lume
• Specia de cormoran care nu zboară este cea mai mare specie din cele 29 existente pe glob și singura care și-a pierdut abilitatea de a zbura
• 17% dintre speciile de pești din Galápagos sunt endemice
• Există în arhipelag 800 de specii de moluște, dintre care 18% nu se mai găsec în altă parte a globului
• În 1990, Galápagos a primit titlul de Sanctuar al Rechinilor și Balenelor
• Cetățenii altor țări pot sta în insule maximum 90 de zile fără să aibă nevoie de viză
• Doar patru dintre insule sunt locuite, acestea fiind: Isabela, Santa Cruz, Florena și San Cristobal
• Au avut loc mai mult de 60 de erupții vulcanice în ultimii 200 de ani
• Cea mai recentă erupție a avut loc în aprilie 2009
• Insulele se deplasează spre est, datorită mișcării plăcii Nazca pe care se află
• Insulele au fost descoperite accidental, în anul 1535, de către Părintele Tomas de Berlanga

Principiu de funcționare
Cel mai simplu model de locomotivă cu abur are în componență un cazan încălzit prin arderea unui combustibil fosil (în general cărbune). Vaporii de apă sub presiune sunt colectați și apoi dirijați spre piston. Presiunea exercitată pe suprafața pistonului determină mișcarea bielei ce leagă pistonul de roată. Astfel mișcarea liniară a pistonului se transformă în mișcare circulară a roții. (mai multe detalii despre locomotiva cu aburi pot fi consultate pe Enciclopedia Wikipedia)

Echipa formată din pisica (Tom) şi şoarecele (Jerry) animaţi a stat la baza serialelor de desene animate pline de succes, desenate de animatorii William Hanna şi Joseph Barbera, iniţial pentru regizorul Fred Quimby de la MGM între anii 1940 şi 1960, iar mai apoi pentru propria lor companie la mijlocul anilor 1970. Scenariul se bazează de obicei pe tentativile motanului frustrat Tom de a-i prinde pe Jerry şi Tuffy, amicul său şoarece, şi de a-i mânca. Pe această temă au fost realizate şi câteva benzi desenate. Iniţial, şoricelul se numea Jinx, iar motanul Jasper.

• Tom este motanul cu blană gri, naiv uneori şi evident într-o permanentă căutare de şoareci. Jerry este coşmarul lui deoarece, de fiecare dată când a încercat să îl prindă a eşuat lamentabil, fiind tras pe sfoară de isteţimea şi şiretenia lui Jerry.
• Jerry este un şoricel ce locuieşte într-o gaură din perete şi face tot ce îi stă în putinţă să îl tachineze atât pe Tom cât şi pe stăpâna Mami DoiPantofi. Şiretenia, inteligenţa şi inventivitatea lui Jerry îl păcălesc pe Tom de fiecare dată când acesta doreşte să îl mănânce.
• Tuffy este micul prieten al lui Jerry, un alt şoricel orfan de care Jerry are mare grijă. Este mereu înfometat şi nu se satură.
• Spike este duşmanul de moarte al lui Tom, un buldog robust şi puternic care de multe ori îl fugăreşte pe motan. În cadrul câtorva episoade, el este prieten cu Jerry.
• Mami DoiPantofi este stăpâna casei în care locuiesc Tom şi Jarry. Este cea care îl hrăneşte, îl ceartă dar şi îl bate pe Tom de câte ori acesta nu îşi îndeplineşte datoria de pisică sau strică ceva prin casă. Se înspăimântă foarte tare când îl vede pe Jerry alergând prin casă şi îşi ridică de fiecare dată fustele şi capoturile (într-un număr exagerat de mare) când îl întâlneşte. Faţa ei nu a fost văzută în cadrul desenului animat, la fel cum faţa domnişoarei Bellum nu a putut fi văzută în serialul de animaţie Fetiţele Powerpuff.

Jerry a jucat fără Tom (care apare doar pentru un moment) în filmul Anchors Away (1945), în care dansa alături de Gene Kelly.

Muzica pentru toate desenele animate cu Tom şi Jerry până în 1958 a fost scrisă de Scott Bradley.

Sursa: Enciclopedia Wikipedia

• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
• A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
• A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
• A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A bate apa-n piuă
• A bate calul care trage. (A fi nedrept)
• A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
• A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
• A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
• A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
• A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
• Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
• A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)
• A da ortul popii. (A muri)
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A da una “În numele Tatălui”. (A lovi cu putere)
• A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
• A duce cu preşul. (A păcăli)
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul se spune la despărţire.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste. (A da de băut)
• A face cruce în tavan. (De bucurie)
• A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
• A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
• A face ochi dulci cuiva.
• A face pe cineva cu ou şi cu oţet. (A face cuiva morală foarte aspră)
• A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
• A face treaba în doi peri. (De mântuială)
• A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
• A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
• A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
• Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
• Ai carte ai parte.
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
• A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.
• A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
• Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
• A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
• A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
• A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
• A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
• A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
• A lua plasă (A fi păcălit)
• A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
• A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
• A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
• A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
• A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A păli pe cineva. (A lovi)
• A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
• Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
• A peria pe cineva. (A linguşi)
• A pica din senin. (Pe neaşteptate)
• A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
• A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
• A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
• A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
• A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
• A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
• A rânji fasolea. (peiorativ – Cineva care râde necuviincios)
• Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”. (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
• Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
• Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
• Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
• Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
• Are suflet de câine.
• Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
• A sări în ochi. (Un lucru cert)
• A sări peste cal. (a exagera)
• Aşchia nu sare departe de trunchi.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• A se culca odată cu găinile. (Devreme)
• A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
• A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
• A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
• A se da peste cap pentru a face un lucru.
• A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
• A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
• A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
• A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
• A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
• A se uita ca curca în fântână.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
• A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
• A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
• A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
• A-şi da cu părerea.
• A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
• A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
• A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
• A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
• A strica prietenia cu cineva.
• A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori. (Visător)
• A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
• A umbla hai-hui. (Fără rost)
• A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
• A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
• A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
• A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
• A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
• A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
• A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
• A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)

Colectie de proverbe de pe Enciclopedia Wikipedia