<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>ticataca &#187; cate ceva despre</title>
	<atom:link href="http://www.ticataca.ro/category/cate-ceva-despre/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.ticataca.ro</link>
	<description>magazin online pentru copii</description>
	<lastBuildDate>Tue, 20 Jul 2010 06:54:56 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=abc</generator>
		<item>
		<title>Proverbe romanesti &#8211; Litera A</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/03/proverbe-romanesti-litera-a/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/03/proverbe-romanesti-litera-a/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Mar 2010 12:43:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Proverbe]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=1488</guid>
		<description><![CDATA[A aduce apă după ce s-a stins focul. A aduna nuiele pentru spinarea sa. A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit) A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase) A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi) A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ. A avea ac [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/03/img_proverb.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-1489" title="img_proverb" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/03/img_proverb.jpg" alt="" width="400" height="300" /></a></p>
<ul>
<li>A aduce apă după ce s-a stins focul.</li>
<li>A aduna nuiele pentru spinarea sa.</li>
<li>A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)</li>
<li>A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte  frumoase)</li>
<li>A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)</li>
<li>A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.</li>
<li>A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se  încăpăţâneză)</li>
<li>A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)</li>
<li>A avea mai mult noroc decât minte.</li>
<li>A băga mâna in foc pentru cineva.</li>
<li>A bate apa-n piuă</li>
<li>A bate calul care trage. (A fi nedrept)</li>
<li>A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)</li>
<li>A bate fierul cât e cald.</li>
<li>A bate găina cu lanţul.</li>
<li>A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)</li>
<li>A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)</li>
<li>A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)</li>
<li>A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie  proprie)</li>
<li>A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)</li>
<li>Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)</li>
<li>A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)</li>
<li>A da ortul popii. (A muri)</li>
<li>A da peste noroc.</li>
<li>A da portocale la porci.</li>
<li>A da una &#8220;În numele Tatălui&#8221;. (A lovi cu putere)</li>
<li>A despica firul în patru. (A analiza un lucru)</li>
<li>A duce cu preşul. (A păcăli)</li>
<li>Adevărul este întotdeauna la mijloc.</li>
<li>Adevărul se spune la despărţire.</li>
<li>Adevărul stă scris printre rânduri.</li>
<li>A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.</li>
<li>A face bortă în apă.</li>
<li>A face cinste. (A da de băut)</li>
<li>A face cruce în tavan. (De bucurie)</li>
<li>A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)</li>
<li>A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)</li>
<li>A face cum îl taie capul.</li>
<li>A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)</li>
<li>A face ochi dulci cuiva.</li>
<li>A face pe cineva cu ou şi cu oţet. (A face cuiva morală foarte  aspră)</li>
<li>A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)</li>
<li>A face treaba în doi peri. (De mântuială)</li>
<li>A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)</li>
<li>A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.</li>
<li>A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)</li>
<li>A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)</li>
<li>A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe  cineva)</li>
<li>Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)</li>
<li>Ai carte ai parte.</li>
<li>Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.</li>
<li>Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)</li>
<li>A-i fi frică şi de umbra sa.</li>
<li>A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)</li>
<li>A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.</li>
<li>A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în  ultimul moment)</li>
<li>Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru  esenţial)</li>
<li>A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)</li>
<li>A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)</li>
<li>A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)</li>
<li>A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)</li>
<li>A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)</li>
<li>A lua plasă (A fi păcălit)</li>
<li>A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)</li>
<li>A lucra din plin. (Repede şi cu spor)</li>
<li>A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)</li>
<li>A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu  merită)</li>
<li>A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)</li>
<li>A nu vedea pădurea din cauza copacilor.</li>
<li>A păli pe cineva. (A lovi)</li>
<li>A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)</li>
<li>Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne  ca-nainte)</li>
<li>A peria pe cineva. (A linguşi)</li>
<li>A pica din senin. (Pe neaşteptate)</li>
<li>A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)</li>
<li>A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)</li>
<li>A pleca la vânătoare fără puşcă.</li>
<li>A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.</li>
<li>A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)</li>
<li>A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)</li>
<li>A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)</li>
<li>A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)</li>
<li>A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)</li>
<li>A rânji fasolea. (peiorativ &#8211; Cineva care râde necuviincios)</li>
<li>Arde casa şi el cu luleaua &#8220;Dă-mi un foc&#8221;. (Cineva care vine cu  pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)</li>
<li>Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)</li>
<li>Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)</li>
<li>Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)</li>
<li>Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)</li>
<li>Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.</li>
<li>Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.</li>
<li>Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)</li>
<li>Are suflet de câine.</li>
<li>Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)</li>
<li>A sări în ochi. (Un lucru cert)</li>
<li>A sări peste cal. (a exagera)</li>
<li>Aşchia nu sare departe de trunchi.</li>
<li>A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru  ca printr-o minune)</li>
<li>A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)</li>
<li>Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.</li>
<li>A se culca odată cu găinile. (Devreme)</li>
<li>A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)</li>
<li>A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)</li>
<li>A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)</li>
<li>A se da peste cap pentru a face un lucru.</li>
<li>A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la  vorbe/fapte urâte)</li>
<li>A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)</li>
<li>A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)</li>
<li>A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)</li>
<li>A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)</li>
<li>A se uita ca curca în fântână.</li>
<li>A se uita ca curca-n crăci.</li>
<li>A se uita ca mâţa-n calendar.</li>
<li>A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)</li>
<li>A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)</li>
<li>A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)</li>
<li>A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)</li>
<li>A-şi da cu părerea.</li>
<li>A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)</li>
<li>A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)</li>
<li>A-şi face singur bube-n cap.</li>
<li>A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)</li>
<li>A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)</li>
<li>A sta călare pe noroc.</li>
<li>A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)</li>
<li>A sta cu burta la soare.</li>
<li>A sta cu burta pe carte.</li>
<li>A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.</li>
<li>A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)</li>
<li>A strica prietenia cu cineva.</li>
<li>A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)</li>
<li>A trăncăni vrute şi nevrute.</li>
<li>A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)</li>
<li>A uita de la mână până la gură.</li>
<li>A umbla cu capul in nori. (Visător)</li>
<li>A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)</li>
<li>A umbla hai-hui. (Fără rost)</li>
<li>A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)</li>
<li>A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)</li>
<li>A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)</li>
<li>A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)</li>
<li>A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)</li>
<li>A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)</li>
<li>A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)</li>
<li>A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)</li>
</ul>
<p><a href="http://ro.wikiquote.org/wiki/Proverbe_rom%C3%A2ne%C5%9Fti#A" target="_blank"><strong>Colectie de proverbe de pe Enciclopedia Wikipedia</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/03/proverbe-romanesti-litera-a/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Casa de marcat</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Jan 2010 14:03:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[casa de marcat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=977</guid>
		<description><![CDATA[Pe 30 ianuarie 1883, James Ritty si John Birch au primit brevetul pentru inventarea casei de marcat. James Ritty a creat „casierul incoruptibil”, prima casa de marcat mecanica si functionala. Inca de la inceput, aceasta era celebra datorita zgomotului inconfundabil pe care il facea in momentul in care era folosita. Dupa ce citeste descrierea casei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #888888;"><strong>Pe 30 ianuarie 1883, James Ritty si John Birch au primit brevetul pentru inventarea casei de marcat. James Ritty a creat „casierul incoruptibil”, prima casa de marcat mecanica si functionala. </strong></span></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/casa-de-marcat.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-978" title="casa de marcat" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/casa-de-marcat.jpg" alt="" width="450" height="485" /></a></p>
<p>Inca de la inceput, aceasta era celebra datorita zgomotului inconfundabil pe care il facea in momentul in care era folosita. Dupa ce citeste descrierea casei de marcat, John H. Patterson se hotaraste sa cumpere atât compania distribuitoare, cât si brevetul de inventie. In 1884, el schimba numele firmei in Compania Nationala de Case de Marcat si aduce imbunatatiri noii achizitii prin adaugarea unei role de hârtie care sa inregistreze vânzarile facute. In 1906, un muncitor al Companiei, Charles F. Kettering, creeaza un model de casa de marcat cu motor electric.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Penicilina</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Jan 2010 13:59:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[penicilina]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=972</guid>
		<description><![CDATA[Penicilina este unul dintre primele antibiotice descoperite si dintre cele mai folosite. Antibioticele sunt substante naturale eliberate in aer de catre bacterii si ciuperci pentru a se apara, prin distrugerea altor microorganisme. In 1928, Sir Alexander Fleming a observat ca unele colonii de bacterii pot fi distruse de catre ciuperca Penicillium notatum, care se dovedeste [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #888888;"><strong>Penicilina este unul dintre primele antibiotice descoperite si dintre cele mai folosite. Antibioticele sunt substante naturale eliberate in aer de catre bacterii si ciuperci pentru a se apara, prin distrugerea altor microorganisme. </strong></span></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/Penicillin_strukturen.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-973" title="Penicillin_strukturen" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/Penicillin_strukturen.png" alt="" width="449" height="237" /></a></p>
<p>In 1928, Sir Alexander Fleming a observat ca unele colonii de bacterii pot fi distruse de catre ciuperca Penicillium notatum, care se dovedeste a fi un agent antibacterian. Aceasta descoperire a dus la crearea unor medicamente care pot distruge bacteriile ce traiesc in corpul nostru si cauzeaza diverse boli. In acea perioada, insa, importanta acestei descoperiri nu a fost observata. Doctorii au inceput sa foloseasca penicilina abia in anii ’40, când Howard Florey si Ernst Chain au izolat ingredientul activ si au creat forma pudra a medicamentului. Sir Alexander Fleming s-a nascut la 6 august, 1881, in Darvel, Scotia, si a murit la 11 martie, 1955, la Londra, Anglia.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Scoica este scheletul exterior al molustelor</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 19:36:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=911</guid>
		<description><![CDATA[Scoica este scheletul exterior al molustelor, compus din trei substante diferite: un strat superior de cochilion, un strat mijlociu de calcit si unul interior de carbonat de calciu. Sângele molustelor este bogat in calciu, forma lichida a acestuia. O parte a corpului, numita manta, il separa de sânge, transformându-l in cristale de carbonat de calciu. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/shell-game.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-912" title="shell-game" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/shell-game.jpg" alt="" width="450" height="338" /></a></p>
<ul>
<li>Scoica este scheletul exterior al molustelor, compus din trei substante diferite: un strat superior de cochilion, un strat mijlociu de calcit si unul interior de carbonat de calciu. Sângele molustelor este bogat in calciu, forma lichida a acestuia. O parte a corpului, numita manta, il separa de sânge, transformându-l in cristale de carbonat de calciu. Mantaua creeaza depozite de cristale de grosimi, marimi si forme diferite.</li>
<li>Pâna in prezent, cercetatorii nu au reusit sa afle cum si de ce torc pisicile. Unii sunt de parere ca este vorba de vibratii ale laringelui, altii cred ca zgomotul este cauzat de vibratiile vaselor de sânge. Cât despre motiv, se crede ca pisicile sunt, in general, niste animale fericite, iar acest sentiment le face sa&#8230; toarca de placere.</li>
<li>Bufnita era simbolul intelepciunii in antichitate. Datorita faptului ca sunt pasari de noapte, care se descurca foarte bine pe intuneric, majoritatea popoarelor au asociat acest lucru cu un grad ridicat de inteligenta. Se adauga si asocierea lor cu zeita Atena, care este infatisata tinând pe mâna o bufnita. Aceste pasari aveau roluri si in activitatile legate de magie si vrajitorie, iar romanii credeau ca ele aduc moartea prin tipatul lor infricosator.</li>
<li>Cea mai mare adâncime a apei este de 11.033 de metri si se inregistreaza intr-o depresiune oceanica din Oceanul Pacific, lânga insulele Mariane. Daca muntele Everest s-ar afla in acest loc, ar fi acoperit total de apa. Depresiunea s-a format prin ciocnirea a doua placi tectonice, pacifica si filipineza, in acelasi timp cu formarea insulei alaturate, Guam. La o asemenea adâncime plantele si animalele nu pot trai pentru ca nu au lumina.</li>
<li>Nu s-a putut determina numarul exact de tari din lume. In functie de diferite criterii, in lume exista intre 189 si 266 de tari. Organizatia Natiunilor Unite are 189 de membri, carora li se adauga Elvetia si Vatican. Mai este si Taivanul, care indeplineste criteriile de a fi tara, dar din motive politice nu este considerat un stat. Documente ale CIA, serviciul american de informatii, sustin ca, de fapt, exista 266 de state in lume.</li>
<li>O persoana poate avea ochii de culori diferite, stabilite de melanina, un pigment maroniu existent in iris. O cantitate mica de melanina coloreaza ochii in albastru, iar o cantitate mare, in maron. Persoanele cu piele si par inchis la culoare au o cantitate mare de melanina, si, prin urmare, au si ochii inchisi la culoare. Din acest motiv, majoritatea copiilor se nasc cu ochii albastri, melanina fiind produsa in organism dupa câteva luni de la nastere. Variatia in cantitatea de melanina din ochi determina si colorarea diferita a acestora.</li>
<li>Corpul uman are 5,6 litri de sânge. Statistici: in timpul unei zile, sângele nostru circula pe o distanta de 19.315 metri; inima bate de 35 de milioane de ori pe an; inima pompeaza un milion de barili de sânge in timpul vietii, destul cât pentru a umple trei petroliere.</li>
<li>Sprâncenele fac parte din sistemul de aparare al organismului, ele având rolul sa tina praful, ploaia si transpiratia sa nu ne intre in ochi. Oamenii de stiinta nu au aflat de ce, in timpul evolutiei, omul a pierdut mare parte a parului de pe corp, dar a pastrat sprâncenele. In plus, sprâncenele ne ajuta sa comunicam, nu de putine ori o sprânceana ridicata spune mult mai multe decât cuvintele.</li>
<li>Obiceiul de a lansa un vapor sau o nava prin spargerea unei sticle de sampanie de bordul ei a fost introdus de catre marina britanica, la sfârsitul secolului XVII. Motivul a fost reducerea costurilor pentru ca, pâna atunci, lansarea navelor se sarbatorea prin aruncarea peste bord a unei cupe cu bijuterii. Viteza cu care erau fabricate si lansate navele britanice a dus la schimbarea acestui obicei, o sticla de sampanie fiind mult mai ieftina.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Proverbe chinezesti</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-chinezesti/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-chinezesti/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 11:24:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Proverbe]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=779</guid>
		<description><![CDATA[Tot întunericul lumii, nu-l poate lumina o singură lumânare. Toţi corbii de sub cer sunt negri. Un funcţionar cinstit, nu poate influenţa incoruptibilitatea subalternilor săi. Funcţionarii sunt mari sau mici, dar subalternii lor sunt toţi la fel de mici. Mai bine pe o cale nouă să te împiedici de ceva, decât să cazi pe o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/1234665_39304249.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-780" title="red dragon" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/1234665_39304249.jpg" alt="" width="450" height="300" /></a></p>
<ul>
<li>Tot întunericul lumii, nu-l poate lumina o singură lumânare.</li>
<li>Toţi corbii de sub cer sunt negri.</li>
<li>Un funcţionar cinstit, nu poate influenţa incoruptibilitatea subalternilor săi.</li>
<li>Funcţionarii sunt mari sau mici, dar subalternii lor sunt toţi la fel de mici.</li>
<li>Mai bine pe o cale nouă să te împiedici de ceva, decât să cazi pe o cale bătută.</li>
<li>Când arestezi un mandarin (nobil), mai întâi arestează servitorii lui.</li>
<li>Cuvinte blânde cu ceai amar este mai dulce ca ceai dulce oferit cu o mină acră.</li>
<li>Sapă fântâna înainte de a-ţi fi sete.</li>
<li>Răutatea se poate învăţa mai uşor ca bunătatea.</li>
<li>Prostul învaţă din paguba lui, deşteptul din a vecinului.</li>
<li>Cuvântul rostit la mânie nu-l mai poate ajunge calul nici cel mai iute.</li>
<li>Economul învaţă mai uşor să devină risipitor, ca risipitorul să devină econom.</li>
<li>Drumul cel mai scurt dintre doi oameni este zâmbetul.</li>
<li>Omul care a purtat tot muntele, este acelaşi care a început să poarte pietricele.</li>
<li>Omul depinde de cer, ca şi corabia de cârmaci.</li>
<li>Omul nu are nici o roată dinţată sau axă cu came, şi totuşi se deplasează.</li>
<li>Înţeleptul face ce poate, iar nebunul face la ceea ce nu poate renunţa.</li>
<li>Omul bogat se gândeşte la viitor, săracul la prezent.</li>
<li>Înţelepul uită jignirile, ca un nerecunoscător binefacerile.</li>
<li>Munca poate aştepta, când copilului vrei să-i araţi curcubeul, dar curcubeul nu aşteaptă până ce-ţi termini treaba.</li>
<li>Virtutea unei femei frumoase nu are graniţe, dar cicălirea unei femei nu are sfârşit.</li>
<li>Înţelepciunea vieţii constă în neobservarea lucrurilor mărunte.</li>
<li>Trei zecimi din frumuseţea unei femei sunt din naştere şi şapte zecimi constau din lucrări la faţadă.</li>
</ul>
<p>Sursa: <a href="http://ro.wikiquote.org/wiki/Proverbe_chineze%C5%9Fti" target="_blank">Wikipedia</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-chinezesti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Proverbe arabe</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-arabe/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-arabe/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 10:55:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Proverbe]]></category>
		<category><![CDATA[arabia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=775</guid>
		<description><![CDATA[Acela care nu se teme de nimeni nu va găsi pe nimeni să se teamă de el. Cade boul, multe cuţite ies. Când cumperi un lucru, gândeşte-te dacă îl vei mai putea vinde vreodata. Cel curajos este apărat de curajul său. Cine se teme de lup îşi pregăteşte un câine. Cu minte este acela care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/858563_35747428.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-776" title="858563_35747428" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/858563_35747428.jpg" alt="" width="450" height="338" /></a></p>
<ul>
<li>Acela care nu se teme de nimeni nu va găsi pe nimeni să se teamă de el.</li>
<li>Cade boul, multe cuţite ies.</li>
<li>Când cumperi un lucru, gândeşte-te dacă îl vei mai putea vinde vreodata.</li>
<li>Cel curajos este apărat de curajul său.</li>
<li>Cine se teme de lup îşi pregăteşte un câine.</li>
<li>Cu minte este acela care vede mai întâi locul în care va ajunge săgeata sa.</li>
<li>Curajul e bun, dar dacă întrece măsura devine nechibzuinţă.</li>
<li>Dacă îmi ascund secretul, îl ţin eu pe el; dacă îl spun, mă ţine el pe mine.</li>
<li>Dacă vezi că vântul devine uragan, lasă-te la pământ.</li>
<li>Din aceeaşi floare albina face mierea şi şarpele veninul.</li>
<li>Înţelepciunea învinge curajul.</li>
<li>La nenorocire se sting toate duşmăniile.</li>
<li>Laşul are moartea deasupra capului.</li>
<li>Laşul nu se bucură, nici nu se întristează.</li>
<li>Lupul când e singur devine leu.</li>
<li>Măgarul bătrân nu se teme de zgomotul clopoţelului.</li>
<li>Moartea este mai aproape de noi ca pleoapa de ochi.</li>
<li>Mulţimea biruie curajul.</li>
<li>Negustorul laş nu pierde, dar nici nu câştigă.</li>
<li>Pe pomul tăcerii rodeşte liniştea.</li>
<li>Piatra cu care dă lumea în tine cade departe.</li>
<li>Răbdarea este puterea celui fără putere.</li>
<li>S-ar putea ca ziua de mâine să fie a altuia.</li>
<li>Să ai întotdeauna două animale de călărie: răbdarea şi prudenţa. Răbdarea te vesteşte şi prudenţa te păzeşte.</li>
<li>Sărac fără răbdare, lampă fără ulei.</li>
<li>Scorpionul înţeapă şi tot el ţipă.</li>
<li>Spaima la nenorocire aduce altă nenorocire.</li>
<li>Spune adevărul şi fugi.</li>
</ul>
<p>Sursa: <a href="http://ro.wikiquote.org/wiki/Proverbe_arabe" target="_blank">Wikipedia</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-arabe/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Proverbe africane</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-africane/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-africane/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 10:51:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Proverbe]]></category>
		<category><![CDATA[africa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=771</guid>
		<description><![CDATA[Absenţa nu hrăneşte copilul. (Ghana) Are nevoie de tot cătunul, să-i educe copilul. Barca nu avansează dacă nu se vâsleşte în unison. (Swahili) Caută să dormi o noapte pentru a găsi soluţia, decât să nu dormi din cauza celor ce-ai făcut. (Igbo) Cămila vede altfel o floare decât îndrăgostitul. (Egipt) Construieşte mai bine poduri în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/1203616_67573919.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-772" title="1203616_67573919" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/1203616_67573919-300x197.jpg" alt="" width="300" height="197" /></a></p>
<ul>
<li>Absenţa nu hrăneşte copilul. (Ghana)</li>
<li>Are nevoie de tot cătunul, să-i educe copilul.</li>
<li>Barca nu avansează dacă nu se vâsleşte în unison. (Swahili)</li>
<li>Caută să dormi o noapte pentru a găsi soluţia, decât să nu dormi din cauza celor ce-ai făcut. (Igbo)</li>
<li>Cămila vede altfel o floare decât îndrăgostitul. (Egipt)</li>
<li>Construieşte mai bine poduri în loc de ziduri. ( Swahili)</li>
<li>Cuvintele necugetate sunt de vecin neiertate. (Ganda)</li>
<li>Dacă de înţelepţi o povaţă este apreciată, de proşti e ca o jignire considerată. (Swahili)</li>
<li>Dacă strigi nu pot să aud ce zici. (Mosambik)</li>
<li>Două zile tratează oaspetele ca atare, în ziua a treia dă-i o sapă în mână. (Suaheli)</li>
<li>După reflux urmează totdeauna fluxul. (Algeria)</li>
<li>Europenii au ceasul iar noi timpul.</li>
<li>Există peste patruzeci de feluri de nebunie şi numai unul de judecată sănătoasă. (Ghana)</li>
<li>Femeia e ca un foc din care trebuie să iei numai câte puţin. (Mali)</li>
<li>Focul care mistuie o cocioabă, distruge şi un palat. (Ganda)</li>
<li>Frica este mai mare ca şi pericolul care a provocat-o. (Guinea)</li>
<li>Ghinionul apare când ai musafiri. (Africa de Sud)</li>
<li>Iarba trasă nu creşte mai repede. (Sambia)</li>
<li>Mai bine un om rău decât o casă goală. (Ghana)</li>
<li>Nu e bine de loc să sufli în foc dacă ai barbă. (Igbo)</li>
<li>O movilă care vrea să fie necălcată nu trebuie să admită să fie cultivată. (Mende)</li>
<li>O rană cauzată de o lovitură făcută în văzul lumii trebuie să fie cusută tot în văzul lumii. (Gikuyu)</li>
<li>Pentru a fi rege, nu e suficient de a şedea pe un scaun mare. (Sudan)</li>
<li>Rana făcută de un prieten nu se vindecă niciodată. (Zaire)</li>
<li>Răutatea este un leu care atacă prima dată proprietarul. (Kenia)</li>
<li>Respectă-ţi copilul ca să fii respectat la bătrâneţe. (Ila)</li>
<li>Sabia nu face deosebire între capul duşmanului sau al făurarului. (Yoruba)</li>
<li>Sărăcia e ca un leu: dacă nu te aperi, te mănâncă. (Haya)</li>
<li>Toate lucrurile au frică de timp, dar timpul se teme de piramide. (Egipt)</li>
<li>Un copil este ca viţa-de-vie: dacă nu e dirijat, îţi creşte pe cap (Wolof)</li>
<li>Unul care-ţi mulţumeşte des pentru un fleac, te lasă sărac. (Ganda)</li>
</ul>
<p>Sursa: <a href="http://ro.wikiquote.org/wiki/Proverbe_africane" target="_blank">Wikipedia</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/proverbe-africane/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Balonul &#8211; povestea celui mai incredibil zbor!</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2009/09/balonul-povestea-celui-mai-incredibil-zbor/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2009/09/balonul-povestea-celui-mai-incredibil-zbor/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 13:34:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>andreea</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cover]]></category>
		<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[cate ceva despre]]></category>
		<category><![CDATA[balon]]></category>
		<category><![CDATA[poveste]]></category>
		<category><![CDATA[zbor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=734</guid>
		<description><![CDATA[Editorial „The Balloon-Hoax” &#8211; a fost un editorial celebru, semnat de poetul Edgar Allan Poe si publicat in 13 aprilie 1844, in cotidianul american New York Sun. Articolul a fost retractat in 15 aprilie 1844. Initial, considerat o relatare veridica, editorialul povestea despre calatoria teribilului Monck Mason, ce a reusit sa treaca peste oceanul Atlantic, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-1.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-735" title="securedownload (1)" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-1.jpg" alt="securedownload (1)" width="460" height="286" /></a></p>
<p><strong>Editorial</strong></p>
<p><strong><em>„The Balloon-Hoax”</em></strong> &#8211; a fost un editorial celebru, semnat de poetul Edgar Allan Poe si publicat in 13 aprilie 1844, in cotidianul american New York Sun. Articolul a fost retractat in 15 aprilie 1844. Initial, considerat o relatare veridica, editorialul povestea despre calatoria teribilului Monck Mason, ce a reusit sa treaca peste oceanul Atlantic, intr-un balon cu aer cald, in doar trei zile. In doar doua zile a venit si dezmintirea, povestea dovedindu-se o nascocire voluptoasa, nascuta din dorinta de aventura si senzational… in scris, nu in aer!</p>
<p><strong>Carte</strong></p>
<p>In minunata scriere &#8211; <em>Habarnam</em> &#8211; Nikolai Nosov &#8211; dedica un capitol intreg unui experiment deosebit: lansarea unui balon ce va transporta personajele principale in vecinatati necunoscute, unde vor cunoaste oameni noi si vor lega prietenii frumoase.</p>
<p><em>Cinci saptamani in balon</em> &#8211; i-au trebuit doctorului Fergusson, (imaginat de Jules Verne), si echipei sale, pentru a strabate Africa.</p>
<p><strong>Eveniment</strong></p>
<p>Anul acesta, canadienii au avut parte de o feerie de zbor colorat: <em>Atlantic International Ballon Fiesta</em> &#8211; Sussex, New   Brunswick; intre 11-13 septembrie 2009. In cele trei zile de sarbatoare, la 6 dimineata si 6 seara s-au lansat nu mai putin de 60 de baloane. Evenimentul a fost un imens succes!</p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/BallonKathedrale01_edit.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-736" title="BallonKathedrale01_edit" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/BallonKathedrale01_edit-1024x1024.jpg" alt="BallonKathedrale01_edit" width="460" height="430" /></a></p>
<p><strong>Date tehnice</strong></p>
<p>Orice balon zburator este compus din trei elemente de baza: anvelopa, nacela si arzatorul.</p>
<p>Anvelopele sunt in prezent realizate din tesaturi de poliester special, rezistent la zgarieturi puternice si la temperaturi de peste 2.000 de grade Celsius.</p>
<p>Anvelopele au volume intre 1.800 m3 &#8211; 9.000 m3. Fenomenul advertising, alaturi de intrecerile sportive de gen, apeleaza la baloane cu anvelope de maxim 4.000 de m3. In schimb, baloanele cu pasageri trebuie sa aiba un volum al anvelopelor de peste 4.000 de m3.</p>
<p>Nacela se prinde de anvelopa cu carabine metalice si cablu foarte rezistent. De regula este realizata din bambus sau rachita si are forma paralelipipedica sau triunghiulara.</p>
<p>Fara foc nu apare zbor &#8211; asa ca motorul zborului cu balonul este arzatorul, asezat spre interiorul anvelopei pentru a incalzi aerul din interior. Combustibilul folosit este de regula propanul sau un amestec de propan cu butan. Zborul se intampla la presiuni de 5-10 bari. Uneori se foloseste azotul pentru a obtine cresterea presiunii.</p>
<p><strong>History</strong></p>
<p>Jean-François Pilâtre de Rozier si marchizul Francois Laurent d’Arlandes au fost primii temerari ce s-au incumetat in 21 noiembrie 1783 sa isi ia zborul cu un balon realizat de celebrii frati Joseph-Michel si Jacques-Étienne Montgolfiere. Bineinteles, minunea s-a intamplat la Paris, la o altitudine de 1.000 de metri si a durat 28 de minute. Se pare ca paiele folosite drept combustibil au aprins balonul, focul fiind stins cu apa special carata la bordul nacelei.</p>
<p>In timpul conflictului franco-german 1870-1871, Parisul fiind asediat, peste 160 de persoane au fost scoase din oras, folosindu-se 66 de baloane cu aer cald. In America, primul zbor cu balonul a fost realizat de J.P.F. Blanchard in 9 ianuarie 1793.</p>
<p>In 1 iulie 1859, John Wise a zburat in balon de la St Louis la New York.</p>
<p>Cea mai spectaculoasa saritura dintr-un balon s-a intamplat in vara lui 1960 cand Joe Kittinger a sarit cu parasuta, din nacela unui balon de la 31.151 metri in Tularose, New Mexico si a stabilit un record inca valabil.</p>
<p>In anul 1961 M.D. Ross si V.A. Prather au pilotat un balon urcandu-l la altitudinea de 34.466 metri, deasupra Golfului Mexico. Prather s-a inecat, din pacate, la aterizare.</p>
<p>In China, istoria baloanelor zburatoare incepe in 220-280 dHr, cand asemenea dispozitive de dimensiuni mult mai reduse si fara manipulanti, erau folosite in tactica militara, in vederea semnalizarii &#8211; erau numite lanterne „Kongming”.</p>
<p>Legendele spun ca misterioasele desene de la Nazca, Peru, au fost realizate „din balon”, caci numai astfel se putea avea o viziune de ansamblu a terenului.</p>
<p>In Europa, in anul 1709, in Lisabona, preotul Bartolomeu de Gusmao, ridica la o inaltime de 4 metri un balon confectionat din hartie si plin cu aer cald, in prezenta regelui Portugaliei John al V-lea si a alaiului sau.</p>
<p>Parintele baloanelor moderne este Ed Yost, care a realizat zboruri de succes in perioada 1950-1960.</p>
<p>In Anglia, primul balon modern a fost realizat in anul 1967 si a fost numit Bristol Belle.</p>
<p>In martie 1999, elvetianul Betrand Piccard, alaturi de Briton Brian Jones, a decolat cu balonul „Breitling Orbiter 3” de la Château d&#8217;Oex, Elvetia, si in timp de 19 zile, 1 ora si 49 minute au devenit primii navigatori in balon ce au facut ocolul lumii intr-un zbor fara alimentare, calatorind non-stop 42.810 km.</p>
<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-2.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-737" title="securedownload (2)" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-2-150x150.jpg" alt="securedownload (2)" width="150" height="150" /></a><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-3.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-738" title="securedownload (3)" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-3-150x150.jpg" alt="securedownload (3)" width="150" height="150" /></a><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-4.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-739" title="securedownload (4)" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-4-150x150.jpg" alt="securedownload (4)" width="150" height="150" /></a><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-5.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-740" title="securedownload (5)" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-5-150x150.jpg" alt="securedownload (5)" width="150" height="150" /></a><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-741" title="securedownload" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/09/securedownload-150x150.jpg" alt="securedownload" width="150" height="150" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2009/09/balonul-povestea-celui-mai-incredibil-zbor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Statuia Libertatii</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2009/08/statuia-libertatii/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2009/08/statuia-libertatii/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2009 15:48:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[cate ceva despre]]></category>
		<category><![CDATA[statuia libertatii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=647</guid>
		<description><![CDATA[Statuia Libertatii a sosit in portul din New York, la 19 iunie, 1885, fiind un dar din partea Frantei pentru Statele Unite ale Americii, cu ocazia aniversarii Declaratiei de Independenta. Creatia sculptorului Frederic Auguste Bartholdi are o inaltime de 91,44 metri si este construita din placi de cupru sudate pe un schelet de otel. Pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><span style="color: #888888;">Statuia Libertatii a sosit in portul din New York, la 19 iunie, 1885, fiind un dar din partea Frantei pentru Statele Unite ale Americii, cu ocazia aniversarii Declaratiei de Independenta. </span></strong></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/statuia_libertatii.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-648" title="statuia_libertatii" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/statuia_libertatii.jpg" alt="statuia_libertatii" width="460" height="321" /></a></p>
<p>Creatia sculptorului Frederic Auguste Bartholdi are o inaltime de 91,44 metri si este construita din placi de cupru sudate pe un schelet de otel. Pentru a fi transportata pâna in SUA, statuia a fost dezmembrata in 350 de piese si impachetata in 214 cutii. Dupa o calatorie de patru luni, statuia a fost reasamblata pe Liberty Island. Pe 28 octombrie, 1886, presedintele Grover Cleveland a inaugurat Statuia Libertatii in cadrul unei ceremonii care a avut loc in fata a mii de oameni. Indata ce in 1892 s-a deschis Statia de Imigrare de pe Insula Ellis, „Lady Liberty” a intâmpinat peste 12.000.000 de imigranti, sositi in America in cautarea vietii visurilor lor.</p>
<p><center><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/muP0gvylsRM&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;color1=0x5d1719&#038;color2=0xcd311b"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/muP0gvylsRM&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;color1=0x5d1719&#038;color2=0xcd311b" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2009/08/statuia-libertatii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Guma de mestecat</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2009/08/guma-de-mestecat/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2009/08/guma-de-mestecat/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2009 15:16:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[cate ceva despre]]></category>
		<category><![CDATA[guma]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=631</guid>
		<description><![CDATA[Thomas Adams a incercat, de fapt, sa fabrice produse din cauciuc sintetic si nu guma de mestecat. El vroia sa faca jucarii, masti, cizme pentru ploaie si cauciucuri pentru biciclete din substanta numita chicle, obtinuta dintr-o specie de copaci mexicani. Din greseala, intr-o zi, in 1869, dezamagit ca nu reuseste sa faca jucarii, baga o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><span style="color: #888888;">Thomas Adams a incercat, de fapt, sa fabrice produse din cauciuc sintetic si nu guma de mestecat. El vroia sa faca jucarii, masti, cizme pentru ploaie si cauciucuri pentru biciclete din substanta numita chicle, obtinuta dintr-o specie de copaci mexicani. </span></strong></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/guma.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-632" title="guma" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/guma.jpg" alt="guma" width="460" height="360" /></a></p>
<p>Din greseala, intr-o zi, in 1869, dezamagit ca nu reuseste sa faca jucarii, baga o bucata de chicle in gura si constata ca ii place gustul. Dupa ce a mestecat câteva minute, ii vine ideea sa adauge si o anume aroma. La scurt timp, deschide prima fabrica de guma de mestecat. In februarie 1871, Adams New York Gum este de vânzare in farmacii pentru un penny bucata. Dupa 17 ani, in 1888, un sortiment nou, numit Tutti-Frutti, este pus la vânzare, in premiera mondiala, printr-un aparat automat plasat intr-o statie de metrou new york-eza.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2009/08/guma-de-mestecat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
