• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
• A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
• A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
• A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A bate apa-n piuă
• A bate calul care trage. (A fi nedrept)
• A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
• A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
• A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
• A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
• A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
• Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
• A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)
• A da ortul popii. (A muri)
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A da una “În numele Tatălui”. (A lovi cu putere)
• A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
• A duce cu preşul. (A păcăli)
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul se spune la despărţire.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste. (A da de băut)
• A face cruce în tavan. (De bucurie)
• A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
• A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
• A face ochi dulci cuiva.
• A face pe cineva cu ou şi cu oţet. (A face cuiva morală foarte aspră)
• A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
• A face treaba în doi peri. (De mântuială)
• A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
• A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
• A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
• Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
• Ai carte ai parte.
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
• A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.
• A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
• Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
• A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
• A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
• A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
• A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
• A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
• A lua plasă (A fi păcălit)
• A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
• A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
• A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
• A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
• A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A păli pe cineva. (A lovi)
• A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
• Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
• A peria pe cineva. (A linguşi)
• A pica din senin. (Pe neaşteptate)
• A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
• A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
• A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
• A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
• A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
• A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
• A rânji fasolea. (peiorativ – Cineva care râde necuviincios)
• Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”. (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
• Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
• Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
• Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
• Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
• Are suflet de câine.
• Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
• A sări în ochi. (Un lucru cert)
• A sări peste cal. (a exagera)
• Aşchia nu sare departe de trunchi.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• A se culca odată cu găinile. (Devreme)
• A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
• A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
• A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
• A se da peste cap pentru a face un lucru.
• A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
• A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
• A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
• A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
• A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
• A se uita ca curca în fântână.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
• A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
• A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
• A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
• A-şi da cu părerea.
• A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
• A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
• A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
• A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
• A strica prietenia cu cineva.
• A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori. (Visător)
• A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
• A umbla hai-hui. (Fără rost)
• A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
• A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
• A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
• A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
• A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
• A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
• A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
• A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)

Colectie de proverbe de pe Enciclopedia Wikipedia

• Tot întunericul lumii, nu-l poate lumina o singură lumânare.
• Toţi corbii de sub cer sunt negri.
• Un funcţionar cinstit, nu poate influenţa incoruptibilitatea subalternilor săi.
• Funcţionarii sunt mari sau mici, dar subalternii lor sunt toţi la fel de mici.
• Mai bine pe o cale nouă să te împiedici de ceva, decât să cazi pe o cale bătută.
• Când arestezi un mandarin (nobil), mai întâi arestează servitorii lui.
• Cuvinte blânde cu ceai amar este mai dulce ca ceai dulce oferit cu o mină acră.
• Sapă fântâna înainte de a-ţi fi sete.
• Răutatea se poate învăţa mai uşor ca bunătatea.
• Prostul învaţă din paguba lui, deşteptul din a vecinului.
• Cuvântul rostit la mânie nu-l mai poate ajunge calul nici cel mai iute.
• Economul învaţă mai uşor să devină risipitor, ca risipitorul să devină econom.
• Drumul cel mai scurt dintre doi oameni este zâmbetul.
• Omul care a purtat tot muntele, este acelaşi care a început să poarte pietricele.
• Omul depinde de cer, ca şi corabia de cârmaci.
• Omul nu are nici o roată dinţată sau axă cu came, şi totuşi se deplasează.
• Înţeleptul face ce poate, iar nebunul face la ceea ce nu poate renunţa.
• Omul bogat se gândeşte la viitor, săracul la prezent.
• Înţelepul uită jignirile, ca un nerecunoscător binefacerile.
• Munca poate aştepta, când copilului vrei să-i araţi curcubeul, dar curcubeul nu aşteaptă până ce-ţi termini treaba.
• Virtutea unei femei frumoase nu are graniţe, dar cicălirea unei femei nu are sfârşit.
• Înţelepciunea vieţii constă în neobservarea lucrurilor mărunte.
• Trei zecimi din frumuseţea unei femei sunt din naştere şi şapte zecimi constau din lucrări la faţadă.

Sursa: Wikipedia

• Acela care nu se teme de nimeni nu va găsi pe nimeni să se teamă de el.
• Cade boul, multe cuţite ies.
• Când cumperi un lucru, gândeşte-te dacă îl vei mai putea vinde vreodata.
• Cel curajos este apărat de curajul său.
• Cine se teme de lup îşi pregăteşte un câine.
• Cu minte este acela care vede mai întâi locul în care va ajunge săgeata sa.
• Curajul e bun, dar dacă întrece măsura devine nechibzuinţă.
• Dacă îmi ascund secretul, îl ţin eu pe el; dacă îl spun, mă ţine el pe mine.
• Dacă vezi că vântul devine uragan, lasă-te la pământ.
• Din aceeaşi floare albina face mierea şi şarpele veninul.
• Înţelepciunea învinge curajul.
• La nenorocire se sting toate duşmăniile.
• Laşul are moartea deasupra capului.
• Laşul nu se bucură, nici nu se întristează.
• Lupul când e singur devine leu.
• Măgarul bătrân nu se teme de zgomotul clopoţelului.
• Moartea este mai aproape de noi ca pleoapa de ochi.
• Mulţimea biruie curajul.
• Negustorul laş nu pierde, dar nici nu câştigă.
• Pe pomul tăcerii rodeşte liniştea.
• Piatra cu care dă lumea în tine cade departe.
• Răbdarea este puterea celui fără putere.
• S-ar putea ca ziua de mâine să fie a altuia.
• Să ai întotdeauna două animale de călărie: răbdarea şi prudenţa. Răbdarea te vesteşte şi prudenţa te păzeşte.
• Sărac fără răbdare, lampă fără ulei.
• Scorpionul înţeapă şi tot el ţipă.
• Spaima la nenorocire aduce altă nenorocire.
• Spune adevărul şi fugi.

Sursa: Wikipedia

• Absenţa nu hrăneşte copilul. (Ghana)
• Are nevoie de tot cătunul, să-i educe copilul.
• Barca nu avansează dacă nu se vâsleşte în unison. (Swahili)
• Caută să dormi o noapte pentru a găsi soluţia, decât să nu dormi din cauza celor ce-ai făcut. (Igbo)
• Cămila vede altfel o floare decât îndrăgostitul. (Egipt)
• Construieşte mai bine poduri în loc de ziduri. ( Swahili)
• Cuvintele necugetate sunt de vecin neiertate. (Ganda)
• Dacă de înţelepţi o povaţă este apreciată, de proşti e ca o jignire considerată. (Swahili)
• Dacă strigi nu pot să aud ce zici. (Mosambik)
• Două zile tratează oaspetele ca atare, în ziua a treia dă-i o sapă în mână. (Suaheli)
• După reflux urmează totdeauna fluxul. (Algeria)
• Europenii au ceasul iar noi timpul.
• Există peste patruzeci de feluri de nebunie şi numai unul de judecată sănătoasă. (Ghana)
• Femeia e ca un foc din care trebuie să iei numai câte puţin. (Mali)
• Focul care mistuie o cocioabă, distruge şi un palat. (Ganda)
• Frica este mai mare ca şi pericolul care a provocat-o. (Guinea)
• Ghinionul apare când ai musafiri. (Africa de Sud)
• Iarba trasă nu creşte mai repede. (Sambia)
• Mai bine un om rău decât o casă goală. (Ghana)
• Nu e bine de loc să sufli în foc dacă ai barbă. (Igbo)
• O movilă care vrea să fie necălcată nu trebuie să admită să fie cultivată. (Mende)
• O rană cauzată de o lovitură făcută în văzul lumii trebuie să fie cusută tot în văzul lumii. (Gikuyu)
• Pentru a fi rege, nu e suficient de a şedea pe un scaun mare. (Sudan)
• Rana făcută de un prieten nu se vindecă niciodată. (Zaire)
• Răutatea este un leu care atacă prima dată proprietarul. (Kenia)
• Respectă-ţi copilul ca să fii respectat la bătrâneţe. (Ila)
• Sabia nu face deosebire între capul duşmanului sau al făurarului. (Yoruba)
• Sărăcia e ca un leu: dacă nu te aperi, te mănâncă. (Haya)
• Toate lucrurile au frică de timp, dar timpul se teme de piramide. (Egipt)
• Un copil este ca viţa-de-vie: dacă nu e dirijat, îţi creşte pe cap (Wolof)
• Unul care-ţi mulţumeşte des pentru un fleac, te lasă sărac. (Ganda)

Sursa: Wikipedia