<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>ticataca &#187; Stiati ca?</title>
	<atom:link href="http://www.ticataca.ro/category/cate-ceva-despre/stiati-ca/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.ticataca.ro</link>
	<description>magazin online pentru copii</description>
	<lastBuildDate>Mon, 06 Feb 2012 15:11:17 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=</generator>
		<item>
		<title>Cate ceva despre elefant si Insulele Galapagos</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2011/01/cate-ceva-despre-elefant-si-insulele-galapagos/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2011/01/cate-ceva-despre-elefant-si-insulele-galapagos/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 Jan 2011 07:49:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[elefant]]></category>
		<category><![CDATA[galapagos]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=2176</guid>
		<description><![CDATA[Elefantul Elefantul poate consuma chiar și 225 kilograme de iarbă într-o singură zi și poate bea până la 136 litri de apă la o singură adăpare. Cel mai mare colț de fildeș despre care s-a relatat vreodată a avut 3,1 metri lungime si 105 kilograme. Insulele Galapagos În arhipelag există 13 specii de cinteze care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h2><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2011/01/african-elephant_435_600x450.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-2177" title="african-elephant_435_600x450" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2011/01/african-elephant_435_600x450.jpg" alt="" width="450" height="337" /></a></h2>
<h2><span style="color: #888888;"><strong>Elefantul</strong></span></h2>
<ul>
<li>Elefantul poate consuma chiar și 225 kilograme de iarbă într-o  singură zi și poate bea până la 136 litri de apă la o singură adăpare.</li>
<li>Cel mai mare colț de fildeș despre care s-a relatat vreodată a avut 3,1 metri lungime si 105 kilograme.</li>
</ul>
<h2><span style="color: #888888;"><strong><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2011/01/small_galapagos2.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-2178" title="small_galapagos2" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2011/01/small_galapagos2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Insulele Galapagos</strong></span></h2>
<ul>
<li>În arhipelag există 13 specii de cinteze care sunt endemice</li>
<li>Iguanele marine sunt singurele iguane de acest fel din lume</li>
<li>Pinguinul de Galápagos este singurul pinguin tropical din lume</li>
<li>Specia de cormoran care nu zboară este cea mai mare specie din cele  29 existente pe glob și singura care și-a pierdut abilitatea de a zbura</li>
<li>17% dintre speciile de pești din Galápagos sunt endemice</li>
<li>Există în arhipelag 800 de specii de moluște, dintre care 18% nu se mai găsec în altă parte a globului</li>
<li>În 1990, Galápagos a primit titlul de Sanctuar al Rechinilor și Balenelor</li>
<li>Cetățenii altor țări pot sta în insule maximum 90 de zile fără să aibă nevoie de viză</li>
<li>Doar patru dintre insule sunt locuite, acestea fiind: Isabela, Santa Cruz, Florena și San Cristobal</li>
<li>Au avut loc mai mult de 60 de erupții vulcanice în ultimii 200 de ani</li>
<li>Cea mai recentă erupție a avut loc în aprilie 2009</li>
<li>Insulele se deplasează spre est, datorită mișcării plăcii Nazca pe care se află</li>
<li>Insulele au fost descoperite accidental, în anul 1535, de către Părintele Tomas de Berlanga</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2011/01/cate-ceva-despre-elefant-si-insulele-galapagos/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Locomotiva cu aburi</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/12/locomotiva-cu-aburi/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/12/locomotiva-cu-aburi/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Dec 2010 11:12:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cover]]></category>
		<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[enciclopedie]]></category>
		<category><![CDATA[locomotiva cu aburi]]></category>
		<category><![CDATA[portofoliu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=1999</guid>
		<description><![CDATA[Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu ajutorul forței aburului. Motorul cu abur a fost folosit pentru locomotive timp de mai bine de o sută de ani de la inventarea acesteia la începutul secolului XIX, până la înlocuirea definitivă cu tehnologia diesel și mai apoi alte motoare moderne. Înainte de a se ajunge la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #888888;"><strong>Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu ajutorul forței aburului. Motorul cu abur a fost folosit pentru locomotive timp de mai bine de o sută de ani de la inventarea acesteia la începutul secolului XIX, până la înlocuirea definitivă cu tehnologia diesel și mai apoi alte motoare moderne.</strong></span><br />
<a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/12/Sinaia_steam_engine_230039_cropped.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-2000" title="Sinaia_steam_engine_230039_cropped" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/12/Sinaia_steam_engine_230039_cropped.jpg" alt="" width="449" height="312" /></a><br />
Înainte de a se ajunge la locomotiva cu abur au fost necesari doi pași importanți: îmbunătățirea substanțială a motorului cu abur de catre inventatorul James Watt și construirea unei mașini cu abur de inventatorul francez Nicolas-Joseph Cugnot. Ideea de locomotivă a apărut la început ca soluție la transportul minereului din galerii miniere. Înainte de inventarea locomotivei era folosită în acest scop tracțiunea animală. Caii de tracțiune aveau o soartă nefericită și o durată a vieții redusă, deseori murind în mine. Astfel această soluție s-a dovedit necorespunzătoare și, în căutarea unei alternative, a apărut prima locomotivă propulsată cu ajutorul puterii aburului construită de Richard Trevithick în 1804. Așadar în 1829 inventatorul George Stephenson inaugurează locomotiva sa Racheta (Engleză: The Rocket) care este considerată prima locomotivă rentabilă. Racheta a fost prima locomotivă folosită pentru transportul de persoane între două orașe (Liverpool și Manchester).<br />
În România, prima locomotivă cu abur a fost construită în anul 1872 la Reșița, pe atunci în componența Austro-Ungariei. Locomotiva avea ecartament îngust (948 mm), a fost construită după proiectul lui John Haswell și denumită Reșița 2. [1]</p>
<p><strong>Principiu de funcționare<br />
</strong>Cel mai simplu model de locomotivă cu abur are în componență un cazan încălzit prin arderea unui combustibil fosil (în general cărbune). Vaporii de apă sub presiune sunt colectați și apoi dirijați spre piston. Presiunea exercitată pe suprafața pistonului determină mișcarea bielei ce leagă pistonul de roată. Astfel mișcarea liniară a pistonului se transformă în mișcare circulară a roții. (mai multe detalii despre locomotiva cu aburi pot fi consultate pe Enciclopedia <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Locomotiv%C4%83_cu_abur" target="_blank">Wikipedia</a>)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/12/locomotiva-cu-aburi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Casa de marcat</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Jan 2010 14:03:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[casa de marcat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=977</guid>
		<description><![CDATA[Pe 30 ianuarie 1883, James Ritty si John Birch au primit brevetul pentru inventarea casei de marcat. James Ritty a creat „casierul incoruptibil”, prima casa de marcat mecanica si functionala. Inca de la inceput, aceasta era celebra datorita zgomotului inconfundabil pe care il facea in momentul in care era folosita. Dupa ce citeste descrierea casei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #888888;"><strong>Pe 30 ianuarie 1883, James Ritty si John Birch au primit brevetul pentru inventarea casei de marcat. James Ritty a creat „casierul incoruptibil”, prima casa de marcat mecanica si functionala. </strong></span></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/casa-de-marcat.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-978" title="casa de marcat" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/casa-de-marcat.jpg" alt="" width="450" height="485" /></a></p>
<p>Inca de la inceput, aceasta era celebra datorita zgomotului inconfundabil pe care il facea in momentul in care era folosita. Dupa ce citeste descrierea casei de marcat, John H. Patterson se hotaraste sa cumpere atât compania distribuitoare, cât si brevetul de inventie. In 1884, el schimba numele firmei in Compania Nationala de Case de Marcat si aduce imbunatatiri noii achizitii prin adaugarea unei role de hârtie care sa inregistreze vânzarile facute. In 1906, un muncitor al Companiei, Charles F. Kettering, creeaza un model de casa de marcat cu motor electric.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/casa-de-marcat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Penicilina</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Jan 2010 13:59:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[penicilina]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=972</guid>
		<description><![CDATA[Penicilina este unul dintre primele antibiotice descoperite si dintre cele mai folosite. Antibioticele sunt substante naturale eliberate in aer de catre bacterii si ciuperci pentru a se apara, prin distrugerea altor microorganisme. In 1928, Sir Alexander Fleming a observat ca unele colonii de bacterii pot fi distruse de catre ciuperca Penicillium notatum, care se dovedeste [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #888888;"><strong>Penicilina este unul dintre primele antibiotice descoperite si dintre cele mai folosite. Antibioticele sunt substante naturale eliberate in aer de catre bacterii si ciuperci pentru a se apara, prin distrugerea altor microorganisme. </strong></span></p>
<p style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/Penicillin_strukturen.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-973" title="Penicillin_strukturen" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/Penicillin_strukturen.png" alt="" width="449" height="237" /></a></p>
<p>In 1928, Sir Alexander Fleming a observat ca unele colonii de bacterii pot fi distruse de catre ciuperca Penicillium notatum, care se dovedeste a fi un agent antibacterian. Aceasta descoperire a dus la crearea unor medicamente care pot distruge bacteriile ce traiesc in corpul nostru si cauzeaza diverse boli. In acea perioada, insa, importanta acestei descoperiri nu a fost observata. Doctorii au inceput sa foloseasca penicilina abia in anii ’40, când Howard Florey si Ernst Chain au izolat ingredientul activ si au creat forma pudra a medicamentului. Sir Alexander Fleming s-a nascut la 6 august, 1881, in Darvel, Scotia, si a murit la 11 martie, 1955, la Londra, Anglia.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/penicilina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Scoica este scheletul exterior al molustelor</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 19:36:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Photo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=911</guid>
		<description><![CDATA[Scoica este scheletul exterior al molustelor, compus din trei substante diferite: un strat superior de cochilion, un strat mijlociu de calcit si unul interior de carbonat de calciu. Sângele molustelor este bogat in calciu, forma lichida a acestuia. O parte a corpului, numita manta, il separa de sânge, transformându-l in cristale de carbonat de calciu. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/shell-game.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-912" title="shell-game" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2010/01/shell-game.jpg" alt="" width="450" height="338" /></a></p>
<ul>
<li>Scoica este scheletul exterior al molustelor, compus din trei substante diferite: un strat superior de cochilion, un strat mijlociu de calcit si unul interior de carbonat de calciu. Sângele molustelor este bogat in calciu, forma lichida a acestuia. O parte a corpului, numita manta, il separa de sânge, transformându-l in cristale de carbonat de calciu. Mantaua creeaza depozite de cristale de grosimi, marimi si forme diferite.</li>
<li>Pâna in prezent, cercetatorii nu au reusit sa afle cum si de ce torc pisicile. Unii sunt de parere ca este vorba de vibratii ale laringelui, altii cred ca zgomotul este cauzat de vibratiile vaselor de sânge. Cât despre motiv, se crede ca pisicile sunt, in general, niste animale fericite, iar acest sentiment le face sa&#8230; toarca de placere.</li>
<li>Bufnita era simbolul intelepciunii in antichitate. Datorita faptului ca sunt pasari de noapte, care se descurca foarte bine pe intuneric, majoritatea popoarelor au asociat acest lucru cu un grad ridicat de inteligenta. Se adauga si asocierea lor cu zeita Atena, care este infatisata tinând pe mâna o bufnita. Aceste pasari aveau roluri si in activitatile legate de magie si vrajitorie, iar romanii credeau ca ele aduc moartea prin tipatul lor infricosator.</li>
<li>Cea mai mare adâncime a apei este de 11.033 de metri si se inregistreaza intr-o depresiune oceanica din Oceanul Pacific, lânga insulele Mariane. Daca muntele Everest s-ar afla in acest loc, ar fi acoperit total de apa. Depresiunea s-a format prin ciocnirea a doua placi tectonice, pacifica si filipineza, in acelasi timp cu formarea insulei alaturate, Guam. La o asemenea adâncime plantele si animalele nu pot trai pentru ca nu au lumina.</li>
<li>Nu s-a putut determina numarul exact de tari din lume. In functie de diferite criterii, in lume exista intre 189 si 266 de tari. Organizatia Natiunilor Unite are 189 de membri, carora li se adauga Elvetia si Vatican. Mai este si Taivanul, care indeplineste criteriile de a fi tara, dar din motive politice nu este considerat un stat. Documente ale CIA, serviciul american de informatii, sustin ca, de fapt, exista 266 de state in lume.</li>
<li>O persoana poate avea ochii de culori diferite, stabilite de melanina, un pigment maroniu existent in iris. O cantitate mica de melanina coloreaza ochii in albastru, iar o cantitate mare, in maron. Persoanele cu piele si par inchis la culoare au o cantitate mare de melanina, si, prin urmare, au si ochii inchisi la culoare. Din acest motiv, majoritatea copiilor se nasc cu ochii albastri, melanina fiind produsa in organism dupa câteva luni de la nastere. Variatia in cantitatea de melanina din ochi determina si colorarea diferita a acestora.</li>
<li>Corpul uman are 5,6 litri de sânge. Statistici: in timpul unei zile, sângele nostru circula pe o distanta de 19.315 metri; inima bate de 35 de milioane de ori pe an; inima pompeaza un milion de barili de sânge in timpul vietii, destul cât pentru a umple trei petroliere.</li>
<li>Sprâncenele fac parte din sistemul de aparare al organismului, ele având rolul sa tina praful, ploaia si transpiratia sa nu ne intre in ochi. Oamenii de stiinta nu au aflat de ce, in timpul evolutiei, omul a pierdut mare parte a parului de pe corp, dar a pastrat sprâncenele. In plus, sprâncenele ne ajuta sa comunicam, nu de putine ori o sprânceana ridicata spune mult mai multe decât cuvintele.</li>
<li>Obiceiul de a lansa un vapor sau o nava prin spargerea unei sticle de sampanie de bordul ei a fost introdus de catre marina britanica, la sfârsitul secolului XVII. Motivul a fost reducerea costurilor pentru ca, pâna atunci, lansarea navelor se sarbatorea prin aruncarea peste bord a unei cupe cu bijuterii. Viteza cu care erau fabricate si lansate navele britanice a dus la schimbarea acestui obicei, o sticla de sampanie fiind mult mai ieftina.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2010/01/scoica-este-scheletul-exterior-al-molustelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cascatul este contagios in proportie de 55%</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2009/08/cascatul-este-contagios-in-proportie-de-55/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2009/08/cascatul-este-contagios-in-proportie-de-55/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2009 14:55:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>
		<category><![CDATA[cascat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=617</guid>
		<description><![CDATA[Cascatul este contagios in proportie de 55%. Peste jumatate dintre persoanele care vad sau aud pe cineva cascând vor casca si ele in maximum cinci minute. Studii recente indica faptul ca acest proces este contagios datorita unei retele neurale de empatie. Orice molusca cu cochilie poate produce perle. De fapt, aceleasi substante care formeaza cochilia [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/cascat.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-618" title="cascat" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/cascat-200x300.jpg" alt="cascat" width="200" height="300" /></a></p>
<ol>
<li>Cascatul este contagios in proportie de 55%. Peste jumatate dintre persoanele care vad sau aud pe cineva cascând vor casca si ele in maximum cinci minute. Studii recente indica faptul ca acest proces este contagios datorita unei retele neurale de empatie.</li>
<li>Orice molusca cu cochilie poate produce perle. De fapt, aceleasi substante care formeaza cochilia sunt folosite si la „fabricarea” perlei. Procesul de formare a perlei nu incepe de la un simplu fir de nisip, ci de la o farâma de mâncare ramasa sub cochilie. Molusca incearca sa se apere de actiunea iritanta a firimiturii acoperind-o cu doua substante numite aragonit si conchiolin. Rata de formare a unei perle este de 0,1 pâna la 0,2 milimetri pe an.</li>
<li>Aurul alb este un aliaj de aur amestecat cu metale albe, ca nichel, argint si paladiu. Aurul alb poate fi de mai multe categorii: de 18, de 14 sau de 9 carate. Cel de 18 carate este format din 75% aur si 25% metale albe. De obicei, bijuteriile din aur alb se pastreaza cel mai bine daca sunt acoperite cu un strat subtire de rodiu &#8211; alt metal alb, asemanator platinei.</li>
<li>Apa calda sau fierbinte ingheata mult mai repede decât cea rece. Acest fenomen nu a putut fi pe deplin explicat, dar a preocupat oameni de stiinta ca Aristotel, Bacon si Descartes. A primit numele unui student din Tanzania care a demonstrat fenomenul an 1969 &#8211; efectul Mpemba. O combinatie de factori diversi, ca evaporarea, convectia, conductia si racirea rapida, sta la baza efectului Mpemba.</li>
<li>Amprentele ramân neschimbate pe toata durata vietii. Exista doua principii fundamentale atunci când vine vorba despre amprente: unicitatea si imuabilitate. Unicitate inseamna ca nu exista doua persoane cu amprente identice. Imuabilitatea se refera la faptul ca liniile si adânciturile de pe vârfurile degetelor nu se schimba de la sine, natural, niciodata.</li>
<li>Marul lui Adam este o parte a laringelui cu rol definitoriu in formarea vocii barbatilor. Este format din cartilaj tiroidian, laringele fiecaruia fiind inconjurat de lame de cartilaj care il sustin. Marul lui Adam nu are un rol exact, este locul unde doua lame de cartilaj se unesc.</li>
<li>Atunci când rosim o facem fara sa ne dam seama, reactionând involuntar la diferiti stimuli sociali. Oamenii rosesc atunci când sunt jenati, speriati sau stresati. Vasele capilare care transporta sângele prin piele se largesc, iar cantitatea mare de sânge ne „inunda” fata si, uneori, in functie de situatie, chiar si mâinile, pieptul sau picioarele.</li>
<li>Ciocolata contine peste 300 de substante diferite. Dorinta de a consuma mai multa ciocolata este provocata, in primul rând, de cofeina, dar si de alti stimulenti. Mai mult, oamenii de stiinta din San Diego au ajuns la concluzia ca ciocolata are asupra creierului un efect care creeaza dependenta. Unele teorii sustin chiar ca diversi carbohidrati din ciocolata ridica nivelul de serotonini din creier, substanta asociata cu starea de bine.</li>
<li>Urechile si nasul omului cresc in dimensiuni odata cu vârsta. Majoritatea oamenilor cred ca urechile si nasul cresc pentru ca sunt facute dintr-un cartilaj care se dezvolta continuu. Acest lucru este valabil doar in cazul pestilor care nu au schelet osos. Unele teorii spun ca urechile mari indica o vârsta avansata, o viata lunga. Site-urile medicale sustin insa ca nasul nu face altceva decât sa slabeasca si sa scada, pe masura ce imbatrânim.</li>
</ol>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2009/08/cascatul-este-contagios-in-proportie-de-55/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oamenii nu sunt singurele fiinte care plâng</title>
		<link>http://www.ticataca.ro/2009/08/oamenii-nu-sunt-singurele-fiinte-care-plang/</link>
		<comments>http://www.ticataca.ro/2009/08/oamenii-nu-sunt-singurele-fiinte-care-plang/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 15 Aug 2009 07:28:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.ticataca.ro/?p=454</guid>
		<description><![CDATA[Oamenii nu sunt singurele fiinte care plâng. Lacrimile fac parte dintr-un sistem de protectie al ochiului, indepartând microbii si imbunatatind vederea. Desi majoritatea animalelor vertebrate au capacitatea de a produce lacrimi, cercetatorii sustin ca numai oamenii pot plânge din cauza emotiilor simtite. Exista dovezi care sustin ideea ca si cimpanzeii, elefantii, câinii si ursii plâng, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;"><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/lacrimi12.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-504" title="lacrimi12" src="http://www.ticataca.ro/wp-content/uploads/2009/08/lacrimi12.jpg" alt="lacrimi12" width="460" height="323" /></a></div>
<ol>
<li>Oamenii nu sunt singurele fiinte care plâng. Lacrimile fac parte dintr-un sistem de protectie al ochiului, indepartând microbii si imbunatatind vederea. Desi majoritatea animalelor vertebrate au capacitatea de a produce lacrimi, cercetatorii sustin ca numai oamenii pot plânge din cauza emotiilor simtite. Exista dovezi care sustin ideea ca si cimpanzeii, elefantii, câinii si ursii plâng, dar nu s-a putut stabili daca din cauza unor simple iritatii oculare sau din cauza emotiilor pe care le traiesc.</li>
<p><center><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="425" height="344" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/z_QC_HEwtpk&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x5d1719&amp;color2=0xcd311b" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="344" src="http://www.youtube.com/v/z_QC_HEwtpk&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x5d1719&amp;color2=0xcd311b" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object></center></p>
<li>Nici un obiect nu poate scapa de forta de atractie a Pamântului, indiferent de distanta la care se afla de planeta noastra. Conform teoriei lui Newton, cu cât doua obiecte sunt mai mari cu atât forta de atractie dintre ele este mai mare, si cu cât distanta dintre ele creste cu atât forta de atractie scade. Un obiect lansat in spatiu trebuie sa atinga o anumita viteza pentru a nu mai fi atras inapoi pe Pamânt. Altfel, el fie se va prabusi, fie se va inscrie pe orbita Terei.</li>
<li>Criptozoologia este stiinta care se ocupa cu studiul „creaturilor” misterioase ca Bigfoot. Ea il studiaza pe El Chupacabra, creatura vazuta pentru prima data in Puerto Rico, intâlnit apoi in America de Sud si Florida. Se spune ca acesta traieste asemeni unui vampir, atacând animalele pe timpul noptii. Urmeaza Bessie, vazut in lacul Erie, Champ, in lacul Champlain, si Ogopogo, in lacul Okanagan &#8211; toti descrisi ca serpi de mare. Omul molie este si el studiat, mai ales dupa ce câtiva oameni din Virginia de Vest au declarat ca i-a urmarit nopti in sir. Sa nu uitam Diavolul din Jersey, al carui nume este purtat si de echipa locala de hochei. Principala lui ocupatie este sa distruga recoltele celor din New Jersey.</li>
<li>Inelele lui Saturn au fost pentru prima data vazute in 1610, de catre Galileo Galilei. Si-au primit denumirile in ordinea descoperirii: astfel, pornind de la planeta, inelele sunt botezate cu literele alfabetului: D, C, B, A, F, G, E. In 1977, s-a descoperit ca si planeta Uranus are inele. Mult mai târziu, au fost observate si inelele planetelor Jupiter si Neptun.</li>
<li>Parisul, capitala Frantei, este cel mai vizitat oras din lume. Spre exemplu, numai in 1992, peste 76 de milioane de persoane au vizitat Franta, dintre care nu mai putin de 16 milioane au avut ca tinta directa Parisul. Orasul, impreuna cu imprejurimile, cunoscute sub numele de Ile-de-France, au o populatie de aproape 10,5 milioane de oameni. Numai doua milioane traiesc propriu-zis in Paris, restul fiind vizitatori.</li>
<li>Cel mai mare asteroid cunoscut care a lovit Pamântul cântarea aproximativ 100.000 de tone si era mare cât o casa. Ciocnirea a avut loc in 1908, pe 30 iunie, in Siberia. Asteroidul s-a dezintegrat in atmosfera, iar când a lovit scoarta terestra a creat o explozie de 2.000 de ori mai puternica decât cea a unei bombe atomice.</li>
<li>Bolivia este una dintre putinele tari care au doua capitale. Sucre este Capitala constitutionala, unde isi desfasoara activitatea guvernul, iar la Paz este Capitala administrativa, unde isi au sediile Presedintia si Congresul.</li>
<li>Mare parte a planetelor din sistemul nostru solar au fost descoperite cu mult inainte de a se inventa telescoapele. Astfel, cele sapte planete despre care se stia din antichitate, vizibile cu ochiul liber, sunt Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Luna si Soarele. Si Uranus poate fi zarit cu ochiul liber, dar cu mare greutate.</li>
<li>Exista si insule create de om. Cea mai cunoscuta modalitate de a crea o insula este cererea drepturilor de proprietate asupra unui tinut. Spre exemplu, Insula Ellis nu era mai mare decât un port obisnuit, iar aeroportul japonez Kobe a devenit al patrulea aeroport, ca intindere, construit pe o insula creata de om. Obiceiul crearii de insule dateaza de pe vremea civilizatiei aztece, acestia marind teritoriile de uscat prin depozitarea de lemn si pietre in apele lacurilor care le inconjurau asezarile.</li>
</ol>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.ticataca.ro/2009/08/oamenii-nu-sunt-singurele-fiinte-care-plang/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

