Ce este vertijul?

0
240

Dacă te confrunţi cu senzaţii de ameţeală este necesar să cauţi cauza acestora. Ameţeala este de natură senzorială şi în general este efectul unor disfuncţionalităţi ale organismului. Poate fi de la stres, oboseală, scăderea glicemiei, traumatisme craniene, tensiune oscilantă, atacuri de panică sau din cauza anemiei etc. Dar după ce excludem toate aceste cauze şi în urma investigaţiilor totul este în regulă, trebuie să ne gândim că ar putea fi vorba despre vertij.

Vertijul este definit ca o falsă senzaţie de mişcare ce este asociată cu tulburări de mers şi de echilibru. Este descris ca o senzaţie de ameţeală ca şi cum ar fugi pământul de sub picioare. Trebuie reţinut faptul că vertijul nu este o boală ci este un simptom. Organul care ţine de echilibru se află în urechea internă, foarte bine protejat de către oasele craniului.

De ce la nivelul urechii interne? Deoarece receptorii care se află aici sunt responsabil de a informa creierul în permanenţă despre poziţia capului şi a corpului în spaţiu. Dacă aceşti receptor care se află în ambele urechi, nu funcţionează la fel atunci apare vertijul.

Alte simptome însoţite de vertij pot fi greaţa, transpiraţiile, sunete în ureche, dureri de cap, vărsăturile şi paloare şi pot fi mai mult sau mai puţin severe în episodul de vertij. Persoanele cu astfel de simptome pot ajunge să dezvolte o anxietate şi o teamă de a ieşi singuri din casă pentru a nu întâmpina un alt episod.

Tipuri de vertij

Vertijul periferic apare brusc şi în episoade atât de severe încât persoana în cauză nu poate merge şi realizează mişcari necoordonate ale membrelor. Acesta poate apărea după: traumatisme craniene recente, infecţii otice, tumori, boala Meniere, efectul advers al unor substanţe.

Vertijul central apare în tulburările sistemului nervos central şi poate apărea pe fondul următoarelor: tumori cerebeloase, migrene,  insuficienţe vertebrobazilare, boli sistemice etc.

Vertijul psihogen se întâlneşte în atacurile de panică şi nu este însoţit de mişcare globilor oculari ca în celelalte două tipuri de vertij.

Diagnosticarea vertijului

Având în vedere diversitatea cauzelor care pot genera vertijul este necesară o serie de investigaţii cum ar fi:

  • cauze neurologice: consult neurologic, CT, RMN, examen Doppler etc
  • cauze cardiologice: EKG, ecocardiografie, monitorizare Holter etc
  • analize ale sângelui şi ale urinei
  • cauze ORL: audiogramă, timpanogramă, probe calorice vestibulare, videonistagmoscopie etc

Tratament vertij

În funcţie de problema de la care pleacă vertijul se stabileşte un plan de tratament. Pe lângă acestea se realizează şi recuperarea funcţiei de echilibru. Reeducarea vestibulară este foarte importantă şi este realizată doar în centre speciale.

RASPUNDE

Te rog adauga comentariul tau
Introdu numele tau aici